De ce slăbesc bolnavii de diabet

seksan44/Getty Images/iStockphoto Fingertip blood test.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că în acest mileniu două boli se vor întinde ca uleiul pe apă: va creşte frecvenţa îmbolnăvirilor de depresie şi de diabet, mai ales diabetul infantil. Suferindul de diabet trebuie să respecte cu sfinţenie regimul alimentar, limitat în carbohidraţi, să facă mişcare şi să îşi controleze glicemia.

Bolnavul de diabet se usucă, slăbeşte, i se topesc muşchii, mâinile şi picioarele lui ajung ca nişte beţe, doar oasele. Are poftă de mâncare, mănâncă însă fără folos.  Diabeticul are prea multă glucoză în sânge, pancreasul lui nu produce destulă insulină pentru a neutraliza „zahărul “din sânge, glicemia lui este crescută. Se produce o dezechilibrare în hrănirea organismului, nu se mai fabrică energie din glucoză. Atunci organismul este obligat să producă energie din propriile grăsimi şi bolnavul de diabet slăbeşte câteva kilograme, aparent fără motiv. Organismul afectat de diabet foloseşte  propriile proteine, de aceea diabeticul pare că se topeşte. Bolnavul de diabet este mereu obosit. Urinează des şi bea multă apă. Organismul e silit să elimine prea multa glucoză prin urină, însă „zaharurile” trag cu ele şi apa. Se simte o deshidratare şi de aceea diabeticului îi e sete tot timpul. Colac peste pupăză, de vină pentru glucoza prea multă rămasă în sânge  este şi o aşa-numită rezistenţă la insulină. Celulele refuză glucoza pentru a fabrica energie, opun rezistenţă glucozei să pătrundă în mecanismul de energie al celulei. Rămâne în vigoare şi cealaltă cauză şi anume insulina insuficientă secretată  de celulele beta ale pancreasului. Lumea ştie despre diabet că este o dezechilibrare a metabolismului glucozei. Dar e bine de subliniat că în paralel se petrece şi o dezechilibrare a metabolismului lipidelor şi a metabolismului proteinelor. Deci diabeticul are debalansate toate metabolismele. De aceea el trebuie să aibă limitate nu numai glucidele, carbohidraţii, ci are un barem mai scăzut şi pentru grăsimi. Boala diabetică atacă vasele mari şi vasele mici. Suferindul trebuie să se ducă la control oftalmologic periodic fiindcă se produc hemoragii în ochii, se sparg vasele de sânge şi asta se observă la analiza fundului de ochi. Tot prin afectarea vaselor de sânge are de suferit  şi rinichiul. Vederea diabeticului slăbeşte evident.

Repercusiuni apar şi la picioare. Sunt afectate de diabet atât vasele cât şi reţeaua de nervi. Diabeticul nu mai simte dureri atunci când apare o zgaibă la picior, când îl roade un pantof. Rănile nu se mai închid şi de aceea suferindul de diabet trebuie să-şi inspecteze des pielea picioarelor, să nu apară o discontinuitate a ţesutului, să nu se ivească răni. Diabeticul e obligat să nu-şi taie adânc unghiile pentru a nu apărea răni și să le urmărească să nu sângereze.