Pentru crearea unui aparat urinar din cauciuc şi silicon, foarte apropiat celui al pacientului, pe care medicii tineri pot simula operaţii extrem de complicate
Doctorul Victor Cauni, şeful secţiei de urologie de la Spitalul Clinic Colentina, autorul unui simulator destinat instruirii medicilor rezidenţi, premiat cu aur la Salonul Internaţional de Inventică Geneva 2014, este convins că această invenţie va fi aplicată în curând spre beneficiul pacienţilor şi al chirurgilor.
În urmă cu aproape doi ani, la “Colentina”, spital cu o istorie de peste un secol şi jumătate, s-a înfiinţat o secţie nouă: urologie. “Acest lucru a fost posibil datorită echipei manageriale a acestui spital, în primul rând datorită doctorului Bogdan Andreescu, care ne-a sprijinit şi în activitatea medicală zilnică, dar şi prin înfiinţarea unui nucleu de cercetare în acest spital, cu specialişti valoroşi din toate specialităţile medicale, unic la noi în ţară”, spune dr. Cauni.
De atunci, dr. Cauni a efectuat la “Colentina” vreo 2.000 de intervenţii chirurgicale, multe dintre extrem de dificile, aşa cum sunt operaţiile percutanate minim invazive asupra rinichiului. “Acest simulator a fost creat tocmai pentru a-i ajuta pe medicii tineri să se antreneze, să exerseze înainte de a efectua acest tip de intervenţii direct pe pacient.
Acest simulator este rodul muncii mele alături de colegii mei, dr. Cristian Perşu şi Felix Voinea”, precizează dr. Cauni.
Operaţiile percutanate reprezintă o tehnică ce îmbină chirurgia deschisă cu chirurgia endoscopică. Se pot aborda calculi de toate formele şi dimensiunile. Printr-o mică incizie, se sparge calculul cu diverse surse de energie, se fragmentează şi se scoate pe bucăţi, indiferent de masa litiazică. Fără o experienţă acumulată în timp, cam o sută de operaţii percutanate la activ, nici un medic nu se încumetă să treacă la operaţii minim invazive. Durata intervenţiei percutanate poate fi de 15 minute sau de peste 60 de minute, în funcţie de volumul masei litiziace eliminate şi de duritatea calculilor. “Sunt calculi coraliformi care se mulează pe interiorul rinichiului, ca un coral. Sunt calculi duri care, deşi avem laser, surse de ultrasunete sau balistice extrem de performante, spargerea lor trebuie făcută cu grijă pentru că este un conflict în interiorul organismului între piatra dură şi rinichii, organ moale, extrem de fragil. Şi atunci aceste intervenţii trebuie făcute cu maximă minuţiozitate. Aceste intervenţii minim invazive sunt bine tolerate de pacient, durata de recuperare după operaţie este de 2-3 zile şi revenirea la locul de muncă e rapidă”, explică dr. Cauni.
Pornind de la complexitatea acestei intervenţii chirurgicale, doctorului Cauni i-a venit ideea conceperii acestui simulator, “care este un segment de corp uman, este aparatul urinar făcut din diverse tipuri de cauciuc, silicon, materiale destul de scumpe. Aparatul respectă toate densităţile ţesuturilor: de la piele la grăsime, ţesut celular subcutanat, muşchi, vase, cu diferiţi senzori”.
Nu trebuie să fii un specialist ca să-ţi dai seama de superioritatea acestui aparat ce reproduce fidel aparatul urinar al omului, comparativ cu simularea care se face la ora actuală pe organe de animale. “Problema este că realizarea acestui simulator este destul de scumpă, pentru că trebuie să respectăm atât ţesuturile umane, cât şi consistenţa lor, să alegem materiale ca să facem efectiv un mulaj, un segment de om cu toate particularităţile. Apoi, costurile cresc şi pentru că la fiecare intervenţie chirurgicală simulată pe acest instrument trebuie să schimbăm atât rinichiul, cât şi calculii din interiorul rinichiului. Este un simulator personalizat”. Pentru producerea acestui aparat şi folosirea lui în toate secţiile urologie din ţară, echipa doctorului Cauni are nevoie de parteneri care să susţină financiar această invenţie. Un argument în plus pentru alăturarea cât mai rapidă a partenerilor pentru punerea în practică a acestei invenţii îl reprezintă patologia urologică, în creştere în ţara noastră. Din păcate, aşa cum ne avertizează dr. Cauni, la noi, pacienţii vin la medic foarte târziu, când piatra ajunge la dimenisuni foarte mari, comparativ cu occidentalii, care se prezintă la consultaţie la prima colică renală. Aşa se face că, la ei, aproape nu mai există pacienţi cu calculi de 8-10 cm. Dar, din acest punct de vedere, urologii spun, cu oarecare amărăciune, că sunt solicitaţi profesional la maximum. Apoi, faptul că la noi se înregistrează o creştere a patologiei oncologice în urologie (cancerul prostatic, cancerul vezical) este încă un motiv ca potenţialii parteneri să devină interesaţi să investească în materializarea invenţiei doctorului Victor Cauni.
Această invenţie se adaugă celorlalte cinci. “Toate brevetele au pornit de la ideea de a uşura actul medical şi de a-i spori precizia. Tehnica medicală progresează continuu. Iar în urologie totul se poate vizualiza cu camere de luat vederi, cu aparatură endoscopică de mare performanţă. Urologia devine din ce în ce mai minim invazivă şi chirurgia deschisă începe să piardă teren, dar chiar şi aşa reuşind să-şi păstreze în continuare un loc important”.