Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noi cercetări confirmă că persoanele cu sensibilitate la gluten au o barieră intestinală slăbită, ceea ce duce la un răspuns al sistemului imunitar după consumul de grâu şi alte cereale conexe.
Rezultatele unui nou studiu, care a fost condus de cercetătorii de la Centrul Universitar Medical din Columbia (CUMC), au fost raportate în ziarul Gut. Cercetările studiului explică de ce oamenii care nu au alergie la grâu sau cei care nu suferă de boală celiacă au totuși o varietate de simptome gastro-intestinale și extra-intestinale, după consumul de grâu și alte cereale conexe.
"Studiul nostru arată că simptomele raportate de către persoanele cu această afecţiune nu sunt imaginate, aşa cum unii oameni au sugerat", a declarat co-autorul studiului, Peter H. Green, directorul Centrului de Celiachie. "Asta demonstrează că există o bază biologică pentru aceste simptome într-un număr semnificativ dintre acești pacienți."
Boala celiacă este o tulburare autoimună în care sistemul imunitar atacă mucoasa intestinului subțire celui susceptibil genetic de sensibilitate la glutenul din grâu, secară sau orz; ceea ce conduce la o serie de simptome gastrointestinale, inclusiv dureri abdominale, diaree și balonare.
Cercetătorii au luptat pentru a determina de ce unii oameni, cărora le lipsesc anumite caracteristici ale bolii celiace, au simptome gastro-intestinale, precum şi anumite simptome extra-intestinale, cum ar fi oboseală, dificultăţi cognitive sau tulburări ale stării de spirit, după consumul de alimente care conțin grâu, secară sau orz.
O explicație pentru această afecţiune, numită şi sensibilitate la gluten non-celiacă, este că expunerea la aceste produse declanșează lupta sistemului imunitar împotriva glutenului ingerat. Nu există încă nici un biomarker pentru această afecţiune, dar se estimează că afectează aproximativ 1% din populaţie sau 3 milioane de americani, aproximativ aceeaşi valoare ca cei cu boala celiacă.
În noul studiu, echipa CUMC a examinat 80 de persoane cu sensibilitate la gluten non-celiacă, 40 de persoane cu boala celiacă şi 40 de personae sănătoase. În ciuda daunelor intestinale extinse asociate cu boala celiacă, markeri de sânge ce activează sistemului imunitar nu au crescut la grupul cu boala celiacă. Acest lucru sugerează că răspunsul intestinal imun la pacienţii celiaci este capabil să neutralizeze microbi sau componente microbiene care pot trece prin bariera intestinală slăbită, prevenind astfel un atac împotriva moleculelor imunostimulatoare.
Grupul cu sensibilitate la gluten a reacţionat semnificativ diferit. Ei nu au avut celulele T citotoxice intestinale observate la pacienţii cu boala celiacă, dar au avut un marker de leziuni celulare intestinale care a corelat cu markeri serologici ai activării sistemului imunitar. Rezultatele sugerează faptul că activarea sistemului imunitar la această afecţiune este legată de mutarea componentelor microbiene şi dietetice din intestin în circulație, cauzând deteriorarea celulelor intestinale și slăbirea barierei intestinale.
Pacienții cu sensibilitate la gluten care au urmat timp de 6 luni un regim alimentar care a exclus grâul şi cerealele conexe, au fost capabili de a aduce la normal nivelul de activare a sistemului imunitar.
Doctor Alaedini a adăugat că "Potrivit datelor, în viitor, vom putea fi capabili de a utiliza o combinaţie de biomarkeri pentru a identifica pacienţii cu sensibilitate de gluten non-celiacă, precum și pentru a monitoriza răspunsul la tratament."
În studiile viitoare ale acestei afecţiuni, Alaedini şi echipa sa urmează să investigheze mecanismele responsabile pentru declanșarea daunelor intestinale și ruptura barierei epiteliale, pentru a caracteriza în continuare răspunsurile sistemului imunitar.
