Proiectele din domeniul medical pot fi finanţate 100% din fonduri europene, începând din acest an, a anunţat doctor Ruxandra Drăghia, director al Direcţiei de cercetare medicală în cadrul Directoratului general de cercetare şi inovare al Comisiei Europene. “În perspectiva anilor 2020, accesul la fonduri europene se simplifică. Până acum rata de finanţare era de până la 75% în funcţie de tipul de proiect. Acum pentru proiectele de cercetare şi inovare obişnuite rata de finanţare din fonduri europene este de 100% la care se adaugă 25% pentru costuri indirecte. Este foarte important, deoarece nu este necesară partea de cofinanţare naţională pentru aceste proiecte. Iar pentru unele proiecte, cum ar fi pentru un dispozitiv medical de care pacienţii pot beneficia rapid, avem o rată de finanţare de 70%. Dar acest procent se aplică numai în cazul proiectelor materializate rapid”, precizează dr. Ruxandra Drăghia, la ediţia a IX-a a Simpozionului “Academician Nicolae Cajal” (12-14 mai, Bucureşti).
În programul-cadru 7, derulat între 2007 şi 2013, România a avut 38 de proiecte, din care unul singur din “privat”, restul sunt entităţi publice, centre universitare, academice etc. Din cele 38 de proiecte multe se axează pe bolile cronice – diabet, boli cardiovasculare, boli neurodegenerative – şi pe bolile infecţioase, în special SIDA.
Dr. Ruxandra Drăghia, ca director al acestei importante Direcţii în cadrul Directoratului general de cercetare şi inovare a CE, face două recomandări cercetărilor români. Prima: mai multe proiecte. A doua: mai multe fonduri. “În ciuda faptului că proiectele noastre sunt foarte bune, prea puţine proiecte cu participare de la noi sunt aplicate. O explicaţie este faptul că, din păcate, cercetătorii din România sunt prea reţinuţi poate şi pentru că nu ştiu foarte bine cum funcţionează programele europene. Dar rata de succes a proiectelor noastre este similară celei a cercetătorilor din Germania, din Marea Britanie. Vă dau un exemplu: din România primim 6-8 proiecte pe an, iar din Germania, în aceeaşi perioadă, primim de 10-25 de ori mai multe. Un motiv al acestui fenomen îl reprezintă cofinanţarea necesară până acum, care nu mai este valabilă din acest an”.
Dr. Drăghia a făcut un calcul simplu vizând fondurile medii pe proiect. “Pe fiecare entitate, în medie, avem aproximativ 450.000 de euro. Am făcut acelaşi calcul şi pentru România şi, în medie, avem 160.000 de euro. Cercetătorii români cred că dacă cer mai puţini bani, vor avea şanse mai mari de a accesa fonduri. Este greşit, pentru că, cerând puţin, lasă impresia unui proiect minor. Eu le recomand să ceară ceea ce le trebuie, să facă angajări, să cumpere materiale etc., mai ales că acum nu mai este necesară cofinanţarea naţională”, spune dr. Drăghia.
Pentru perioada 2014-2020, au fost primite până acum 1.681 de aplicaţii din toate ţările Uniunii Europene. Multe dintre ele sunt din aria medicinei personalizate vizând diferite categorii de pacienţi suferinzi de diabet, de boli cardiovasculare, teste clinice etc.
În privinţa medicinei translaţionale, acesteia îi revin 30% din totalul fondurilor. Ele vor fi alocate testelor clinice, în principal testelor la patul pacientului, de translaţie de la partea preclinică la partea de cercetare clinică.
Citește pe Antena3.ro