Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când se opreşte irigarea cu sânge a inimii şi a creierului, în infarct şi în accident vascular cerebral, se desfăşoară un sprint pentru a fi eficace acţiunea medicilor. Există însă o diferenţă de grad al sprintului în situaţiile de infarct, faţă de un AVC la creier.
Apariţia cardiologiei intervenţionale şi a chirurgiei pe cord deschis a însemnat un salt uriaş în lupta cu infarctul. Mulţi suferinzi de un infarct miocardic au fost salvaţi când s-au montat stenturi în timpul coronarografiei. La locul barajului pe arteră, se sparge cheagul cu cateterul coronarografului şi se montează un stent, acel arcuşor ca de pix, pentru a menţine vasul dilatat. Sau, în caz de infarct grav, când nu se pot monta stenturi fiindcă locul barajului este greu de abordat sau pe arteră se succed mai multe blocări, prin ateromi, chirurgul trece la chirurgia pe cord deschis. Se prelevează un vas de la picior şi se construieşte cu acesta un by-pass, un traseu ocolitor al locului de blocare a curgerii sângelui. Astfel, şuvoiul de sânge va curge prin calea paralelă, prin by-pass, şi se realimentează muşchiul inimii cu sânge. Pasul mare al evoluţiei salvării în caz de infarct constă în faptul că ambele metode de mai sus sunt mai eficiente şi mai rapide decât topirea cheagului cu medicamente, prin perfuzii, ca acum o vreme. Aceasta este situaţia în cazurile de infarct miocardic când blocarea alimentării cu sânge printr-un vas astupat duce la nehrănirea cu sânge a porţiunii respective din muşchiul inimii, necrozarea, moartea zonei de muşchi cardiac.
Progrese importante s-au făcut şi în cazul accidentului vascular cerebral, când nu mai ajunge sânge din cauza blocării unei carotid, se intervine chirurgical pe vasul blocat. Dar în cele două situaţii de blocare a alimentării cu sânge - spre inimă sau spre creier - intervenţiile descrise mai sus trebuie să aibă loc cu un grad diferit de viteză. În caz de infarct miocardic celulele muşchiului cordului permit să se intervină prin chirurgie cu by-pass sau prin montare de stenturi într-un timp până la 6 ore de la infarct. Dar neirigarea cu sânge a creierului este mult mai severă, pentru că neuronii neirigaţi pot fi reanimaţi doar într-un interval mult mai scurt, altfel moartea lor este ireversibilă.
Dată fiind această mare urgenţă în AVC, americanii au înfiinţat unităţi sanitare de intervenţii în accidentele vascular cerebrale pe cartiere, pentru a se acţiona foarte rapid, fără pierdere de timp cu drumul spre spitale mai depărtate. În România, cu ani în urmă, profesor doctor Constantin Popa a înfiinţat şi a coordonat prima unitate modernă de intervenţie rapidă în AVC, iar anul acesta numărul de unități medicale speciale, a ajuns la 43 în toată ţara.
