Obezitatea, boala care va ucide cei mai mulți oameni în viitorul apropiat

 Noile studii arată că în 2030 jumătate din populația lumii va fi obeză sau supraponderală. Recent, Institutul Naţional de Sănătate Publică a prezentat un raport din care reiese că numărul elevilor afectați de obezitate este în creștere. Un program de viață dezordonat, orele puține de somn și mâncarea nesănătoasă și stresul sunt de vină pentru problemele cu greutatea ale adolescenților. În plus, spun specialiștii, programul multor copii a fost bulversat de pandemie. Numărul cazurilor noi de obezitate înregistrate în anul școlar 2019-2020 la copiii cu vârste cuprinse între 0 și 9 ani reprezintă aproape 20 la sută din totalul cazurilor pe țară.

Suntem înconjurați de mâncare, iar aceasta este din ce în ce mai accesibilă. Nici măcar nu mai este nevoie să ieșim din casă și să mâncăm la restaurant. Doar dăm un telefon și ni se livrează mâncare la ușă. Mai mult, au apărut aplicații mobile care fac procesul mai rapid și mai simplu. Iar aceste metode sunt din ce în ce mai accesate în această perioadă de pandemie. De asemenea, consumăm din ce în ce mai multă mâncare procesată, care nu face altceva decât să ne aducă kilograme în plus, având în vedere numărul mare de calorii din zaharuri și grăsimi. Ca să nu mai vorbim despre calitatea îndoielnică sau chiar lipsa nutrienților. 

Un studiu recent publicat de cercetătorii din Israel arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate creşte riscul de hipertensiune şi nivel mărit de grăsimi în sânge în rândul întregii populaţii, dar şi riscul de inflamaţie la persoanele care suferă de boala ficatului gras non-alcoolic. Alimentele de acest gen sunt vândute în ambalaje sigilate și conțin substanțe menite să le crească durata de valabilitate, plus aditivi de gust și miros. Aceste substanţe includ zaharuri, uleiuri şi diverse grăsimi, cum ar fi uleiul de palmier, care este grăsime saturată, sare, antioxidanţi, stabilizatori şi conservanţi.

În aceste condiții, multe persoane apelează cu cele mai bune intenții la diete standard, găsite pe internet sau împrumutate de la prieteni, în speranța că vor reuși să dea jos kilogramele în plus. Din păcate, acestea nu au eficiența așteptată. Chiar dacă unele dintre ele dau rezultate pe termen scurt, pe termen lung cele mai multe eșuează lamentabil. Și asta deoarece nu tratează cauza îngrășării. Doar înțelegerea mecanismelor din spatele creșterii în greutate ne ajută să avem o intervenție personalizată asupra stilului de viață, care să aducă rezultate durabile.

O boală și cel puțin 4 tipuri de pacienți

Nu mai departe de 2020, o echipă de cercetători de la Mayo Clinic a condus un studiu în care și-au propus să identifice particularitățile pacienților obezi, în vederea unei abordări terapeutice personalizate. Potrivit Ela Clinic, studiul a inclus 600 de pacienți, iar rezultatele au arătat că aceștia pot fi încadrați în 4 fenotipuri: 

1. Hungry brain. În general nu simte senzația de foame, dar odată ce începe să mănânce nu se mai poate opri. 

2. Hungry gut. Mănâncă până se simte sătul însă în 1-2 ore resimte senzația de foame. Sistemul digestiv nu transmite semnalul către creier. 

3. Emotional hunger. Mănâncă pentru recompensă și senzația oferită de mâncare. Unii oameni o numesc dependență de mâncare. 

4. Slow burn. Are metabolism deficitar și nu arde caloriile în mod eficient. 

Ce înseamnă, de fapt, mâncare sănătoasă

Alimentele sănătoase sunt cele care oferă organismului nutrienții necesari pentru a susține corpul și pentru a produce energie. Apă, carbohidrați, proteine, grăsimi, vitamine și minerale sunt cele pe care ar trebui să ni le oferim în fiecare zi. Legume din orice grupă, fasole, mazăre, din cele verzi, roșii sau portocalii, fructe, cereale integrale, quinoa, orez brun, lactate cu grăsime, proteine obținute nu doar din carne, ci și din ouă, nuci și alte semințe, grăsimi obținute din avocado și măsline. Alimente sănătoase sunt acelea care au maximum 10 ingrediente şi niciun ingredient al cărui nume nu poate să fie pronunţat. Alimentele sănătoase trebuie să aibă legătură cu acea cultură din care provenim.