x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

ONCOLOGIA MEDICALĂ în perioada pandemiei SARS-CoV2

0
25 Mai 2020 - 10:44
ONCOLOGIA MEDICALĂ în perioada pandemiei SARS-CoV2

Îngrijirea pacienților cu boli neoplazice în perioada pandemiei generate de coronavirusul SARS-CoV-2 a reprezentat o încercare pentru practica medicală curentă a oncologilor. Pacienții cu cancer sunt mai susceptibili infecției decât populația generală, având un sistem imun deficitar marcat de limfopenie sau neutropenie, atât din cauza imunosupresiei produse de boală, cât și din cauza tratamentelor antineoplazice, precum chimioterapia, radioterapia și chirurgia. S-a promovat găsirea unui compromis rezonabil între riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și riscul de evoluție a bolii oncologice, în condițiile amânării tratamentului de specialitate.

Datele din literatură privind riscurile și severitatea bolii infecțioase COVID-19 la pacienții cu cancer sunt în curs de evoluție, indicând faptul că aceștia reprezintă o categorie la risc crescut și sunt mai vulnerabili față de infecția virală, comparativ cu populația generală. Într-un studiu observațional din Wuhan, China, la cei 105 pacienți cu cancer internați pentru COVID-19, riscul de deces, precum și ratele de simptome severe și de necesitate a ventilației mecanice au fost mai mari comparativ cu cele ale pacienților fără boli ocologice.

Risc crescut de evoluție mai severă în prezența COVID-19

În plus, o evoluție mai severă s-a înregistrat la pacienții cu neoplazii hematologice, cancer pulmonar și cancere în stadii metastatice. (Dai M, et al, Patients with Cancer Appear More Vulnerable to SARS-COV-2: A Multicenter Study during the COVID-19 Outbreak, Cancer Discovery, 2020) Rezultatele aceluiași studiu sugerează că diversele tipuri de tratamente primite de pacienții oncologici au o influență diferită asupra evoluției și ratelor de deces. Astfel, pacienții aflați sub tratament imunoterapic și infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2 au înregistrat cele mai mari procente de deces și de simptomatologie severă, preponderent prin dezvoltarea sindromului de detresă respiratorie acută. În schimb, nu a existat o diferență semnificativă între pacienții aflați în cursul tratamentului oncologic și cei cu istoric de neoplazie, ambele categorii având un risc crescut de a evolua mai sever în prezența COVID-19, față de pacienții non-oncologici.

Având în vedere caracteristicile cunoscute până în prezent ale pacienților cu cancer și COVID-19, s-a recomandat atât screening-ul infecției cu coronavirus în cazul celor care urmează să primească tratamente antineoplazice (chimioterapie, terapie țintită, imunoterapie), cât și evitarea unui astfel de tratament imunosupresiv în cazul unui test de screening pozitiv. (Zhang L, et al. Clinical characteristics of COVID-19-infected cancer patients: A retrospective case study in three hospitals within Wuhan, China. Annals of Oncology. 2020) Ghidul Societății Americane de Boli Infecțioase recomandă testarea de ARN SARS-CoV-2 (prin tehnica RT-PCR) la pacienții asimptomatici înainte de procedurile imunosupresive (chimioterapie citotoxică, transplant de organe solide sau celule stem, terapie biologică cu acțiune prelungită, imunoterapie sau glucocorticoizi în doze mari). Cu toate acestea, practica este variabilă, depinzând de disponibilitatea testelor și facilitățile unităților medicale. Unele instituții testează de rutină toți bolnavii oncologici cu 48-72 de ore înainte de terapiile imunosupresive, în timp ce altele testează doar pacienții simptomatici.

Rată de deces de cinci ori mai mare

Într-un alt studiu din New York, SUA, care a inclus 5700 de pacienți cu COVID-19, dintre care 334 au avut cancer, pacienții cu vârsta sub 50 de ani au avut o rată de mortalitate de cinci ori mai mare decât cei din aceeași categorie de vârstă fără cancer. Mai mult decât atât, pacienții oncologici cu vârsta cuprinsă între 66 și 80 de ani au avut o probabilitate mai mare de a fi intubați decât cei din aceeași grupă de vârstă fără cancer. (Miyashita H, et al. Do Patients with Cancer Have a Poorer Prognosis of COVID-19? An Experience in New York City. Annals of Oncology. 2020) În Italia, aflată pe primele locuri ca incidență a cazurilor de COVID-19, un studiu retrospectiv arată că 20,3% dintre pacienții cu COVID-19 în rândul cărora s-au înregistrat decese aveau cancer (activ). Rata de mortalitate a fost cea mai mare la pacienții cu boli cardiace (boală cardiacă ischemică și fibrilație atrială - 54,5%) și diabet zaharat (35,5%), însă nu se poate neglija procentul atribuit bolilor oncologice. (Onder G, et al. Case-fatality rate and characteristics of patients dying in relation to COVID-19 in Italy. Jama. 2020)

Aceste date susțin faptul că pacienții cu cancer reprezintă un grup vulnerabil pentru COVID-19 și este necesară implementarea unor măsuri pentru a minimiza expunerea lor la SARS-CoV-2.

Din păcate, nu există o abordare universal valabilă în oncologia medicală pe perioada pandemiei COVID-19, iar deciziile terapeutice sau de urmărire diferă de la caz la caz. Heterogenitatea tipurilor de cancer, stadiile variabile în care acestea sunt diagnosticate și tratate, precum și caracteristicile diferite ale pacienților sunt factori care se iau în considerare pentru decizia individualizată, medicul oncolog punând în balanță riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și beneficiile administrării terapiei oncologice. În cazul în care se hotărăște că tratamentul oncologic nu poate fi amânat, este necesară luarea tuturor măsurilor de siguranță pentru a proteja pacienții de infectarea cu noul coronavirus, inclusiv un „triaj telefonic” în ziua anterioară programării, pentru a identifica eventuale simptome sugestive de COVID-19.

Ierarhizare prioritară a tratamentelor oncologice pe 4 trepte

Provocarea medicilor oncologi este cu atât mai mare, cu cât se pune problema diagnosticului diferențial bazat pe imagistică (CT toracic) între metastaze pulmonare prin diseminare limfatică (progresie de boală oncologică),  pneumonite induse ca reacții adverse la tratamentele anti-neoplazice (de exemplu inhibitorii punctelor de control, gemcitabina, inhibitorii mTOR) și infecția virală ce determină COVID-19. Testarea pentru coronavirus este necesară în astfel de situații, iar tratamentul trebuie temporizat până se infirmă diagnosticul de COVID-19.

Au fost propuse diverse abordări, atât în recomandările internaționale ale societăților de oncologie, cât și în comunicatul redactat de Comitetul Director al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România (SNOMR), încă de începutul instaurării stării de urgență.

În afara măsurilor generale recomandate de Ministerul Sănătații în legătură cu asistența medicală, SNOMR consideră că pentru activitatea specifică în oncologie, sunt necesare o serie de măsuri suplimentare, axate în principal pe reducerea aglomerării în serviciile de oncologie. Astfel, pacienții care necesită exclusiv îngrijiri paliative sunt îndrumați către alte unități medicale sau centre paliative specializate, încercându-se și o ierarhizare prioritară a tratamentelor oncologice pe 4 trepte :pacienți tratați cu intenție curativă (I), pacienți tratați cu intenție paliativă, în prima linie terapeutică (II), pacienți tratați cu intenție paliativă < 70 ani (III) și alți pacienți tratați cu intenție paliativă (IV).

Se preferă recoltarea de probe de laborator la domiciliu

De asemenea, s-au încurajat alternativele la spitalizarea convențională, de exemplu prin favorizarea formelor orale de tratament și adminsitrarea lor acasă pentru pacienții care urmează tratamente intravenoase disponibile și în formă orală (vinorelbină, capecitabină, ciclofosfamidă etc.) sau pentru pacienții care urmează tratament intravenos sau oral fără ca datele din literatură să sugereze o superioritate clară a unei strategii față de cealaltă (exemplu cancer de sân metastatic cu indicație potențială pentru chimioterapie intravenoasă sau hormonoterapie).

În cazul pacienților cu cancer metastatic cu creștere lentă și controlat luni întregi de aceeași terapie (de exemplu cancer de sân, colorectal, cancer de prostată etc), se pot lua în considerare pauzele terapeutice pe termen limitat, la indicația medicului curant care cunoaște îndeaproape evoluția pacientului, cu limitarea imunosupresiei acestuia și a expunerii la infecția cu coronavirus prin părăsirea locuinței pentru a se prezenta la spital.

În situațiile în care este posibil, se preferă recoltarea de probe de laborator la domiciliu și trimiterea rezultatelor acestora în sistem electronic (e-mail, telefon), pentru a scurta timpul de așteptare al pacienților în spital. Tot pentru limitarea timpului petrecut de pacienți în spital, s-a recomandat înlocuirea schemelor de tratament prelungit (de exemplu PEV 4-6 ore, scheme ziua 1-3 sau 1-5) cu alternative mai scurte de 1-2 zile (atunci când este posibil, în limite de siguranță), administrarea imunoterapiei la 4 sau 6 săptămâni (în loc de 2 sau 3 săptămâni), a bisfosfonaților la 3 luni (în loc de lunar) sau a schemelor săptămânale cu cele la 21 zile.

Măsurile recomandate de SNOMR pentru a reduce impactul pandemiei de COVID-19 asupra asistenței medicale oncologice se regăsesc în întregime pe site-ul oficial al Societății: https://snomr.ro/masuri-recomandate-reducerii-impactului-pandemiei-covid-19-asupra-pacientilor-oncologici-asupra-serviciilor-de-oncologie/, precum și Adresa SNOMR către Ministerul Sănătății: https://snomr.ro/adresa-snomr-ministerul-sanatatii-covid19/

 

 

Conf. Dr. Dana Lucia Stănculeanu

UMF “Carol Davila” București - Facultatea de Medicină

Șef Clinică Oncologie Medicală I -  Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” București

Președinte Comitet Director - Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR)


 



Mai multe titluri din categorie

Cseke Attila cere ajutorul Comisiei Europene pentru un medicament anti COVID-19

Cseke Attila cere ajutorul Comisiei Europene pentru un medicament anti COVID-19
Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a discutat din nou, miercuri, cu Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară. Cseke a cerut ajutor pentru aprovizionarea...

3 metode care îți protejează părul în timpul coafării

3 metode care îți protejează părul în timpul coafării
Deteriorarea părului a devenit o problemă des întâlnită în viața fiecărei femei. Din cauza expunerii la factorii externi, poluării și diverselor tratamente chimice, firul de păr își pierde constant din...

OMS anunță când va ajunge România la imunitatea de turmă pentru infecția cu COVD-19

OMS anunță când va ajunge România la imunitatea de turmă pentru infecția cu COVD-19
România va ajunge, dacă se menține ritmul de vaccinare anti COVID-19 din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, în 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în...

Ce au în comun pozele cu mâncarea pe Instagram şi creşterea în greutate? - studiu

Ce au în comun pozele cu mâncarea pe Instagram şi creşterea în greutate? - studiu
Persoanele care fac poze cu mâncarea şi le pun pe Instagram, dorind să împărtăşească cu ceilalţi experienţa culinară, tind să-şi crească nu doar like-urile, ci şi mărimea taliei, conform unui studiu...

Totul despre acnee: cauze, simptome, tipuri, diagnostic, prevenție, tratament

Totul despre acnee: cauze, simptome, tipuri, diagnostic, prevenție, tratament
Pentru foarte multe persoane, adolescența înseamnă acnee distinctivă pe față și, deoseori și pe piept și pe spate. Aceste mici imperfecțiuni ale pielii tind să dispară odată cu înaintarea în vârstă, dar...

Cauze neașteptate ale tulburărilor de dispoziție. Ce poate declanșa depresia

Cauze neașteptate ale tulburărilor de dispoziție. Ce poate declanșa depresia
Anumite afecțiuni fizice ar putea determina apariția unor probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia ori tulburarea bipolară, arată un studiu publicat în JAMA Psychiatry. Astfel, o infecție...

Danemarca donează echipament medical României pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19

Danemarca donează echipament medical României pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19
Danemarca trimite în România 15 ventilatoare mobile și 8 concentratoare de oxigen pentru tratarea pacienților cu COVID-19. Ambasada Danemarcei în România anunță că decizia privind donarea de echipamente...

România activează Mecanismul de protecție civilă pentru tratarea cu anticorpi monoclonali 40.000 de persoane

România activează Mecanismul de protecție civilă pentru tratarea cu anticorpi monoclonali 40.000 de persoane
Ministerul Sănătății (MS) a solicitat, vineri dimineața, Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) activarea Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene pentru asigurarea tratamentului cu...

UPDATE Horea Timiș: Apel la persoanele cu boli cronice. Cine este vinovat de mortalitatea provocată de COVID-19

UPDATE Horea Timiș: Apel la persoanele cu boli cronice. Cine este vinovat de mortalitatea provocată de COVID-19
Pe lângă infecția cu COVID-19, birocrația contribuie și ea la clasarea României pe primul loc la mortalitate în Europa, spune șeful DSP Arad, Horea Timiș. Acesta explică de ce pacienții sunt ținuți în...

A fost descoperită substanţa care ar putea fi responsabilă de creşterea incidenţei cancerului la sân

A fost descoperită substanţa care ar putea fi responsabilă de creşterea incidenţei cancerului la sân
Dezbaterea veche de zeci de ani privind posibilitatea ca deodorantele să ducă la apariţia cancerului la sân a fost reaprinsă în comunitatea ştiinţifică odată cu publicarea a două noi studii. În timp ce...

Mii de flacoane de Remdesivir au ajuns în aproape 100 de spitale

Mii de flacoane de Remdesivir au ajuns în aproape 100 de spitale
Aproape 5.700 de flacoane de Remdesivir au ajuns în 98 de spitale din România, anunță Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătății a distribuit o nouă tranșă de Remdesivir în spitalele care au în...

Boala hemoroidală și cele mai bune tratamente

Boala hemoroidală și cele mai bune tratamente
Boala hemoroidală este o afecțiune extrem de răspândită în rândul populației, statisticile arătând că una din trei persoane suferă de hemoroizi la un moment dat în viață. Cunoscută și sub denumirea...

Decizie surpriză în SUA. Un vaccin anti COVID-19 nu a fost autorizat pentru rapel

Decizie surpriză în SUA. Un vaccin anti COVID-19 nu a fost autorizat pentru rapel
Vaccinul anti COVID-19 produs de compania americană Moderna nu a primit aprobarea Administraţiei pentru Medicamente şi Alimente (FDA) pentru administrarea celei de-a treia doze, scrie Reuters. Instituția de...

Iarna sosește curând! Sunteți pregătiți?

Iarna sosește curând! Sunteți pregătiți?
Nu mai este mult timp până când va începe sezonul friguros de iarnă. Părinții tineri și lipsiți de experiență, au nevoie de câteva sfaturi utile, mai mult ca sigur, în ceea ce privește alimentația și...

Rata de confirmare cu tulpini ale virusului SARS-CoV-2 a ajuns la 88%

Rata de confirmare cu tulpini ale virusului SARS-CoV-2 a ajuns la 88%
Rata de confirmare cu tulpini ale virusului SARS-CoV-2 a ajuns la 88%, arată INS. Până în data de 10 octombrie au fost raportate  5209 secvențieri la INSP-CNSCBT. Au fost confirmate 4.604 cazu...
Serviciul de email marketing furnizat de