x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

ONCOLOGIA MEDICALĂ în perioada pandemiei SARS-CoV2

0
25 Mai 2020 - 10:44
ONCOLOGIA MEDICALĂ în perioada pandemiei SARS-CoV2

Îngrijirea pacienților cu boli neoplazice în perioada pandemiei generate de coronavirusul SARS-CoV-2 a reprezentat o încercare pentru practica medicală curentă a oncologilor. Pacienții cu cancer sunt mai susceptibili infecției decât populația generală, având un sistem imun deficitar marcat de limfopenie sau neutropenie, atât din cauza imunosupresiei produse de boală, cât și din cauza tratamentelor antineoplazice, precum chimioterapia, radioterapia și chirurgia. S-a promovat găsirea unui compromis rezonabil între riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și riscul de evoluție a bolii oncologice, în condițiile amânării tratamentului de specialitate.

Datele din literatură privind riscurile și severitatea bolii infecțioase COVID-19 la pacienții cu cancer sunt în curs de evoluție, indicând faptul că aceștia reprezintă o categorie la risc crescut și sunt mai vulnerabili față de infecția virală, comparativ cu populația generală. Într-un studiu observațional din Wuhan, China, la cei 105 pacienți cu cancer internați pentru COVID-19, riscul de deces, precum și ratele de simptome severe și de necesitate a ventilației mecanice au fost mai mari comparativ cu cele ale pacienților fără boli ocologice.

Risc crescut de evoluție mai severă în prezența COVID-19

În plus, o evoluție mai severă s-a înregistrat la pacienții cu neoplazii hematologice, cancer pulmonar și cancere în stadii metastatice. (Dai M, et al, Patients with Cancer Appear More Vulnerable to SARS-COV-2: A Multicenter Study during the COVID-19 Outbreak, Cancer Discovery, 2020) Rezultatele aceluiași studiu sugerează că diversele tipuri de tratamente primite de pacienții oncologici au o influență diferită asupra evoluției și ratelor de deces. Astfel, pacienții aflați sub tratament imunoterapic și infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2 au înregistrat cele mai mari procente de deces și de simptomatologie severă, preponderent prin dezvoltarea sindromului de detresă respiratorie acută. În schimb, nu a existat o diferență semnificativă între pacienții aflați în cursul tratamentului oncologic și cei cu istoric de neoplazie, ambele categorii având un risc crescut de a evolua mai sever în prezența COVID-19, față de pacienții non-oncologici.

Având în vedere caracteristicile cunoscute până în prezent ale pacienților cu cancer și COVID-19, s-a recomandat atât screening-ul infecției cu coronavirus în cazul celor care urmează să primească tratamente antineoplazice (chimioterapie, terapie țintită, imunoterapie), cât și evitarea unui astfel de tratament imunosupresiv în cazul unui test de screening pozitiv. (Zhang L, et al. Clinical characteristics of COVID-19-infected cancer patients: A retrospective case study in three hospitals within Wuhan, China. Annals of Oncology. 2020) Ghidul Societății Americane de Boli Infecțioase recomandă testarea de ARN SARS-CoV-2 (prin tehnica RT-PCR) la pacienții asimptomatici înainte de procedurile imunosupresive (chimioterapie citotoxică, transplant de organe solide sau celule stem, terapie biologică cu acțiune prelungită, imunoterapie sau glucocorticoizi în doze mari). Cu toate acestea, practica este variabilă, depinzând de disponibilitatea testelor și facilitățile unităților medicale. Unele instituții testează de rutină toți bolnavii oncologici cu 48-72 de ore înainte de terapiile imunosupresive, în timp ce altele testează doar pacienții simptomatici.

Rată de deces de cinci ori mai mare

Într-un alt studiu din New York, SUA, care a inclus 5700 de pacienți cu COVID-19, dintre care 334 au avut cancer, pacienții cu vârsta sub 50 de ani au avut o rată de mortalitate de cinci ori mai mare decât cei din aceeași categorie de vârstă fără cancer. Mai mult decât atât, pacienții oncologici cu vârsta cuprinsă între 66 și 80 de ani au avut o probabilitate mai mare de a fi intubați decât cei din aceeași grupă de vârstă fără cancer. (Miyashita H, et al. Do Patients with Cancer Have a Poorer Prognosis of COVID-19? An Experience in New York City. Annals of Oncology. 2020) În Italia, aflată pe primele locuri ca incidență a cazurilor de COVID-19, un studiu retrospectiv arată că 20,3% dintre pacienții cu COVID-19 în rândul cărora s-au înregistrat decese aveau cancer (activ). Rata de mortalitate a fost cea mai mare la pacienții cu boli cardiace (boală cardiacă ischemică și fibrilație atrială - 54,5%) și diabet zaharat (35,5%), însă nu se poate neglija procentul atribuit bolilor oncologice. (Onder G, et al. Case-fatality rate and characteristics of patients dying in relation to COVID-19 in Italy. Jama. 2020)

Aceste date susțin faptul că pacienții cu cancer reprezintă un grup vulnerabil pentru COVID-19 și este necesară implementarea unor măsuri pentru a minimiza expunerea lor la SARS-CoV-2.

Din păcate, nu există o abordare universal valabilă în oncologia medicală pe perioada pandemiei COVID-19, iar deciziile terapeutice sau de urmărire diferă de la caz la caz. Heterogenitatea tipurilor de cancer, stadiile variabile în care acestea sunt diagnosticate și tratate, precum și caracteristicile diferite ale pacienților sunt factori care se iau în considerare pentru decizia individualizată, medicul oncolog punând în balanță riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și beneficiile administrării terapiei oncologice. În cazul în care se hotărăște că tratamentul oncologic nu poate fi amânat, este necesară luarea tuturor măsurilor de siguranță pentru a proteja pacienții de infectarea cu noul coronavirus, inclusiv un „triaj telefonic” în ziua anterioară programării, pentru a identifica eventuale simptome sugestive de COVID-19.

Ierarhizare prioritară a tratamentelor oncologice pe 4 trepte

Provocarea medicilor oncologi este cu atât mai mare, cu cât se pune problema diagnosticului diferențial bazat pe imagistică (CT toracic) între metastaze pulmonare prin diseminare limfatică (progresie de boală oncologică),  pneumonite induse ca reacții adverse la tratamentele anti-neoplazice (de exemplu inhibitorii punctelor de control, gemcitabina, inhibitorii mTOR) și infecția virală ce determină COVID-19. Testarea pentru coronavirus este necesară în astfel de situații, iar tratamentul trebuie temporizat până se infirmă diagnosticul de COVID-19.

Au fost propuse diverse abordări, atât în recomandările internaționale ale societăților de oncologie, cât și în comunicatul redactat de Comitetul Director al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România (SNOMR), încă de începutul instaurării stării de urgență.

În afara măsurilor generale recomandate de Ministerul Sănătații în legătură cu asistența medicală, SNOMR consideră că pentru activitatea specifică în oncologie, sunt necesare o serie de măsuri suplimentare, axate în principal pe reducerea aglomerării în serviciile de oncologie. Astfel, pacienții care necesită exclusiv îngrijiri paliative sunt îndrumați către alte unități medicale sau centre paliative specializate, încercându-se și o ierarhizare prioritară a tratamentelor oncologice pe 4 trepte :pacienți tratați cu intenție curativă (I), pacienți tratați cu intenție paliativă, în prima linie terapeutică (II), pacienți tratați cu intenție paliativă < 70 ani (III) și alți pacienți tratați cu intenție paliativă (IV).

Se preferă recoltarea de probe de laborator la domiciliu

De asemenea, s-au încurajat alternativele la spitalizarea convențională, de exemplu prin favorizarea formelor orale de tratament și adminsitrarea lor acasă pentru pacienții care urmează tratamente intravenoase disponibile și în formă orală (vinorelbină, capecitabină, ciclofosfamidă etc.) sau pentru pacienții care urmează tratament intravenos sau oral fără ca datele din literatură să sugereze o superioritate clară a unei strategii față de cealaltă (exemplu cancer de sân metastatic cu indicație potențială pentru chimioterapie intravenoasă sau hormonoterapie).

În cazul pacienților cu cancer metastatic cu creștere lentă și controlat luni întregi de aceeași terapie (de exemplu cancer de sân, colorectal, cancer de prostată etc), se pot lua în considerare pauzele terapeutice pe termen limitat, la indicația medicului curant care cunoaște îndeaproape evoluția pacientului, cu limitarea imunosupresiei acestuia și a expunerii la infecția cu coronavirus prin părăsirea locuinței pentru a se prezenta la spital.

În situațiile în care este posibil, se preferă recoltarea de probe de laborator la domiciliu și trimiterea rezultatelor acestora în sistem electronic (e-mail, telefon), pentru a scurta timpul de așteptare al pacienților în spital. Tot pentru limitarea timpului petrecut de pacienți în spital, s-a recomandat înlocuirea schemelor de tratament prelungit (de exemplu PEV 4-6 ore, scheme ziua 1-3 sau 1-5) cu alternative mai scurte de 1-2 zile (atunci când este posibil, în limite de siguranță), administrarea imunoterapiei la 4 sau 6 săptămâni (în loc de 2 sau 3 săptămâni), a bisfosfonaților la 3 luni (în loc de lunar) sau a schemelor săptămânale cu cele la 21 zile.

Măsurile recomandate de SNOMR pentru a reduce impactul pandemiei de COVID-19 asupra asistenței medicale oncologice se regăsesc în întregime pe site-ul oficial al Societății: https://snomr.ro/masuri-recomandate-reducerii-impactului-pandemiei-covid-19-asupra-pacientilor-oncologici-asupra-serviciilor-de-oncologie/, precum și Adresa SNOMR către Ministerul Sănătății: https://snomr.ro/adresa-snomr-ministerul-sanatatii-covid19/

 

 

Conf. Dr. Dana Lucia Stănculeanu

UMF “Carol Davila” București - Facultatea de Medicină

Șef Clinică Oncologie Medicală I -  Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” București

Președinte Comitet Director - Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR)


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Recomandări periculoase despre tratarea COVID-19. Mii de oameni au murit

Recomandări periculoase despre tratarea COVID-19. Mii de oameni au murit
Recomandările periculoase despre tratamentul pentru COVID-19 au determinat acordarea de asistență medicală de urgență și decesul a mii de persoane, arată un studiu din American Journal of Tropical...

UPDATE Rusia a creat primul vaccin anti-COVID-19. Când va fi disponibil pentru populație

UPDATE Rusia a creat primul vaccin anti-COVID-19. Când va fi disponibil pentru populație
Rusia a devenit prima țară din lume care a autorizat un vaccin pentru infecția cu COVID-19. Acesta va fi disponibil pentru populație la 1 ianuarie 2021, potrivit Registrului Naţional al Medicamentului de pe...

Organismul se descurcă doar cu un rinichi

Organismul se descurcă doar cu un rinichi
Dumnezeirea a avut grijă, când a conceput proiectul organismului omenesc, să dimensioneze cu largheţe unele organe şi le-a înzestrat cu rezerve semnificative de capacitate.   Sistemul renal este un...

Sufocarea - cauze frecvente și soluții de prim ajutor

Sufocarea - cauze frecvente și soluții de prim ajutor
Sufocarea este produsă de blocarea circulaţiei aerului prin laringe sau trahee. Este oprită astfel circulaţia aerului spre plămâni. În acest fel este blocată irigarea cu sânge bogat în oxigen a creierului şi...

Mușcături de animale și reptile - cum le tratezi?

Mușcături de animale și reptile - cum le tratezi?
Muşcăturile provocate de animale, sunt periculoase atât prin leziunile tisulare pe care le antrenează, cât şi prin riscul unor infecţii grave, dintre care cele mai cunoscute sunt rabia (turbarea) sau...

Leşinul - cauze și soluții de prim-ajutor

Leşinul - cauze și soluții de prim-ajutor
Leşinul reprezintă starea de pierdere a cunoştinţei pentru scurt timp din cauza unei slabe oxigenări a creierului. Starea de leşin poate apărea şi în cazul unor unor boli sau numai din cauza oboselii. Uneori...

Analgezicele precum paracetamolul nu ar trebui prescrise pentru tratarea unei categorii anume de boli. Detalii

Analgezicele precum paracetamolul nu ar trebui prescrise pentru tratarea unei categorii anume de boli. Detalii
Experţii din Marea Britanie avertizează că analgezicele, precum paracetamol, ibuprofen şi opioide, nu ar trebui prescrise pentru tratarea unei categorii anume de afecțiuni, pentru că astfel de medicamente pot face...

Poți să slăbești fără înfometare, ba chiar mâncând mai mult. Iată cum

Poți să slăbești fără înfometare, ba chiar mâncând mai mult. Iată cum
Multă lume are senzația că trebuie să mori de foame ca să fii slab(ă). Greșit. Adică este și asta o variantă dar una extrem de proastă. Faptul că obezitatea a ajuns una dintre cele mai mari probleme a lumii...

Torticolis – leacuri naturale ca să alungi durerea

Torticolis – leacuri naturale ca să alungi durerea
Sub numele de „torticolis” se înțeleg acele dureri de gât care pot fi însoțite de dureri de spate și care duc, de obicei, la o „blocare” a gâtului. În caz de torticolis, fiecare mișcare poate provoca...

Ești mahmur? Această băutură simplă îți limpezește mintea și „te repară” după o beție

Ești mahmur? Această băutură simplă îți limpezește mintea și „te repară” după o beție
Un cercetător rus în științe biologice, Mihail Luşcik, a vorbit despre proprietățile unice ale unei băuturi foarte populare în ţările arabe. Medicul susţine că această băutură potolește...

De ce este atât de important să bei un pahar de apă pe stomacul gol

De ce este atât de important să bei un pahar de apă pe stomacul gol
Apa înseamnă viaţă şi sănătate, iar un pahar de apă consumat pe stomacul gol este extrem de important pentru metabolismul nostru, pentru sănătatea pielii și a părului, la această concluzie a ajuns un grup de...

Sarea, apa și nămolul de la Marea Moartă - ce beneficii au pentru sănătate

Sarea, apa și nămolul de la Marea Moartă - ce beneficii au pentru sănătate
Pentru cine vrea să vadă Marea Moartă nu doar ca o simplă destinație turistică, demnă a fi bifată în agenda călătoriilor unei vieți, ci și ca un loc al redobândirii sănătății pierdute, recomand,...

Un iaurt pe zi reduce riscul de cancer la sân

Un iaurt pe zi reduce riscul de cancer la sân
Potrivit oamenilor de știință britanici, unele tipuri de cancer de sân pot fi rezultatul inflamației cauzate de bacteriile dăunătoare. În acest caz, remediul preventiv împotriva celui din urmă ar fi pur și...

Mustățile te protejează de cancer. Află detalii

Mustățile te protejează de cancer. Află detalii
A-ți expune barba sau mustața ingenios coafate și suficient de lungi ca să atragă atenția reprezintă, de vreo 20 de ani, mai mult decât o probă personală de hair styling. Cei mai zeloși purtători de barbă...

Râsul și starea de sănătate - ce legături există între acestea

Râsul și starea de sănătate - ce legături există între acestea
O echipă de cercetători de la Universitatea din oraşul Basel, Elveția, a descoperit că râsul acţionează ca un tampon împotriva stresului. O persoană râde în medie de 18 ori pe zi, cel mai adesea atunci...
Serviciul de email marketing furnizat de