Patul e legat de somn, nu e bine sa inveti sau sa mananci in pat.
Exista mai multe faze ale somnului: trecerea de la veghe la somn; somn fara miscari oculare rapide; somn profund si somn cu miscari rapide ale globilor ochilor.
Omul viseaza doar cand se misca globii ochilor. Aceasta e o etapa situata intre faze. Profesorul doctor Radu Mihailescu, sef de sectie la Spitalul de Psihiatrie "Al. Obregia", subliniaza ca nu exista tulburare psihica grava sau minora care sa nu se insoteasca si de stricarea somnului. Visam oricum patru-sase vise pe noapte. Daca suntem treziti in timpul somnului profund fara miscari oculare, nu mai tinem minte visul. Daca ne trezim in faza de miscari rapide ale ochilor, ne amintim a doua zi visul.
Somnul inseamna o activitate cerebrala foarte intensa. Somnul este si un indicator semnificativ al starii de sanatate. Ca atare, e inadmisibil sa ne batem joc de somn, sa facem greseli si sa ne trezim cu o insomnie rebela, cu senzatia de somn. Faptul ca somnul ne cucereste pe la ora 23:00 este in concordanta cu bioritmul nostru. Nu intamplator ne trezim la aproximativ 6 dimineata. Este vorba despre o succesiune de bioritmuri, de secretii. A pierde noaptile e o greseala care este platita greu de organism.
Decontul noptilor pierdute se plateste, si efectul e rau. Nerespectarea ritmului biologic, brambureala in orele de somn sunt erori care rastoarna fazele de veghe-somn. Dormitul in timpul zilei nu e acelasi lucru cu somnul de noapte. Daca mancam noaptea, daca bem sau fumam noaptea, daca au loc certuri noaptea, atunci somnul este compromis si pierde din capacitatea de a fi de ajutor organismului. Nu numai lipsa somnului este pagubitoare, ci si stricarea arhitecturii somnului. Greselile in igiena somnului se platesc cu efecte nefavorabile. Unii fac alte gafe, lucreaza in pat, scriu, invata sau chiar mananca in pat, si consecintele sunt rele. Printre aceste rele, se strica reflexul conditionat, deoarece patul este rezervat somnului.