Canicula. Duşurile fierbinţi. Frigul. Virusul varicelei şi zonei zoster. A ciuguli în timpul nopţii. Poluarea. Zgomotul avioanelor. Tristeţea. Furia. Ora de vară. Sunt zece factori mai puţini cunoscuţi care măresc riscul de infarct.
* Căldura excesivă asociată, în unele zone geografice, cu umiditatea reprezintă o cauză de infarct. La temperaturi ridicate, organismul pierde multă apă, se deshidratează, ceea ce provoacă îngroşarea sângelui. Pentru a preveni infarctul, ne vom hidrata corespunzător, vom evita statul în soare la miezul zilei şi mai ales nu vom face sport.
* Duşurile fierbinţi au asupra organismului nostru, mai precis asupra inimii, acelaşi efect ca şi căldura excesivă a razelor solare, mărind riscul de infarct. Dacă diferenţa între temperatura ambientală şi cea a apei este foarte mare, tensiunea arterială poate scădea brusc din cauza vasodilataţiei excesive. Pentru a ne proteja de infarct, este indicat să bem un ceai călduţ.
* Frigul nu este deloc prietenos cu inima. Dovadă, în timpul iernii se înregistrează cele mai multe infarcte. La temperaturi negative, are loc o contracţie a vaselor sanguine, ceea ce face dificilă circulaţia sângelui, diminuând cantitatea de sânge ce ajunge la inimă. În cazul persoanelor cu sănătatea fragilă, frigul este o cauză de infarct ce nu trebuie ignorat.
* Virusul varicelei şi zonei zoster produce două boli distincte: varicela sau vărsatul de vânt şi herpesul zoster sau zona zoster. Acest virus este implicat în unele cazuri în declanşarea unei crize cardiace, a unui accident vascular cerebral sau a unui infarct miocardic. Legătură dintre virus şi aceste accidente extrem de severe nu este încă foarte bine cunoscută, însă s-a dovedit că persoanele între 18 şi 40 de ani, care au fost afectate de herpes, sunt mai expuse acestui tip de boli cardiovasculare.
* A cina târziu şi, mai grav, a ne scula noaptea pentru a ronţăi ceva este o posibilă cauză de infarct. Persoanele care au adoptat acest stil de viaţă sunt în majoritatea lor obeze, suferă de hipertensiune, prezintă rezistenţă la insulină şi hiperlipidemie. În concluzie, aceste persoane prezinta un risc de peste 27% de a suferi de o boală coronariană.
* Poluarea contribuie la agravarea stării de sănătate a persoanelor suferinde deja de boli cardiovasculare, expunându-le unui risc major de infarct. Dacă aerul respirat conţine o concentraţie de O3 (Ozone 3) de peste 10 g/m3, arterele care pornesc de la inimă şi se duc la creier au de suferit.
* Zgomotul constant al avioanelor reprezintă o agresiune asupra coronarelor. Acestui pericol îi sunt expuse în special persoanele care locuiesc în preajma unui aeroport. Este demonstrat că persoanele supuse zilnic acestui tip de zgomot au un risc de peste 29% mai mare de a suferi o boală cardiovasculară. Deoarece zgomotul contribuie la mărirea tensiunii arteriale.
* Tristeţea profundă şi prelungită este cauză de infarct. Asta înseamnă că nu numai pentru sănătatea psihică, dar şi pentru cea fizică trebuie să eliminăm tristeţea din viaţa noastră. Deoarece în această stare, de regulă, apar şi insomniile, ceea ce antrenează creşterea nivelului cortizolului, hormon al stresului. Or, este ştiut că stresul este direct legat de infarct.
* Stările de furie sunt duşmanul inimii. Deoarece un om într-o criză de furie poate suferi un infarct în mai puţin de două ore de la declanşarea acestei stări. Evident, e mult mai sănătos să vă menajaţi inima şi să învăţaţi să fiţi zen.
• Trecerea la ora de vară nu este lipsită de urmări. Asta înseamnă o oră mai puţin de somn, ceea ce sporeşte cu 25% riscul de criză cardiacă. La sfârşitul verii, dăm înainte sau înapoi ceasul cu o oră pentru a profita de lumina soarelui. Totuşi, aceste modificări par să aibă urmări asupra inimii.
•