Cel mai recent transplant de ficat reprezintă şi o premieră: o fetiţă de un an este în viaţă după ce i s-a transplant un fragment din ficatul tatălui. "Fetiţa se simte foarte bine după operaţie, se joacă şi nu acuză dureri", a precizat prof. dr Irinel Popescu.
Cu aceste performanţe România nu mai este o pată albă pe harta europeană a transplantului. "Problema cea mai grea cu care se confruntă în continuare reţeaua de transplant este aceea a numărului insuficient de donatori. România figurează totuşi undeva pe hartă cu 70 de donatori în 2010, ceea ce înseamnă foarte mult comparativ cu anii de început. Este nevoie de o acţiune susţinută a Ministerului Sănătăţii, dar şi a celorlalţi factori de decizie pentru ca reţeaua de donatori de organe să crească, mai ales că listele de aşteptare ale bolnavilor care au nevoie de astfel de intervenţii sunt tot mai lungi", a declarat prof. dr Irinel Popescu, cu ocazia Zilei naţionale a transplantului, consacrată în acest an transplantului hepatic.
Evenimentul a fost marcat prin înmânarea de diplome pacienţilor care au avut curajul de a traversa o asemenea experienţă şi prin prezenţa a doi prestigioşi specialişti care au contribuit în mod decisiv la concretizarea programului de transplant hepatic la Fundeni: prof. dr Domenico Forti din Milano, colaborator la primele operaţii cu donator decedat şi prof. dr Chirstoph Broelsch din Essen, colaborator la primele intervenţii de acest gen cu donator în viaţă.
O parte dintre cei 200 de pacienţi care au revenit la viaţă cu ajutorul unui transplant hepatic au fost prezenţi la acest eveniment. O altă parte dintre aceştia n-au venit tocmai pentru că sunt bine conectaţi la activităţi curente: au joburi, pregătesc doctorate... "Şi noi cei transplantaţi trăim, muncim, iubim şi unii dintre noi chiar au devenit părinţi", spune dr Crina Ştefănescu, preşedinta Asociaţiei Pacienţilor cu Transplant Hepatic, ea însăşi cu un transplant.
Prof. dr Irinel Popescu atrage atenţia că sunt încă foarte multe persoane care aşteaptă un transplant şi că autorităţilor le revine misiunea de a susţine mai mult acest tip de intervenţie, la fel şi secţiile de terapie intensivă din marile spitale, pentru că aici sunt potenţialii donatori. În acest sens, a fost evidenţiată activitatea Spitalului Judeţean din Timişoara, care a contribuit astfel la salvarea a 11 vieţi.
Citește pe Antena3.ro