Circa 80% dintre calculii biliari sunt asimptomatici. Multe persoane au pietre la fiere fără să știe. De foarte multe ori, aceștia sunt descoperiți întâmplător, în timpul unor ecografii abdominale efectuate pentru alte probleme de sănătate.
Pietrele nu afectează funcționarea vezicii biliare, ficatului sau pancreasului, așa încât nu este nevoie de tratament.
Calculii biliari se formează atunci când bila are mult colesterol, bilirubină sau prea puține săruri biliare, conform Johns Hopkins Medicine. Bila este un lichid produs de ficat care participă la digestia grăsimilor din alimente și este depozitat în vezica biliară. Pietrele la bilă pot să se formeze și atunci când vezica biliară nu se golește complet sau suficient de des.
Aanumite persoane au un risc mai mare de a face calculi biliari din cauza unor factori precum obezitatea și alimentația bogată în grăsimi saturate ori carbohidrați rafinați, dar săracă în fibre.
Factori de risc
- Sexul feminin. Femeile sunt de două ori mai predispuse decât bărbații la calculi biliari;
- Sarcina, terapia de substituție hormonală și contraceptivele orale. Excesul de estrogen crește nivelul colesterolului din lichidul biliar și scade motilitatea vezici biliare;
- Vârsta peste 60 de ani;
- Medicamentele pentru scăderea colesterolului. Acestea cresc cantitatea de colesterol excretată în bilă;
- Diabetul. Persoanele cu diabet au, în general, un nivel ridicat de trigliceride, care cresc riscul de calculi biliari;
- Pierderea rapidă în greutate. Pe măsură ce corpul metabolizează grăsimile în timpul pierderii rapide în greutate, ficatul excretă colesterol suplimentar în bilă, ceea ce poate cauza așa-numitele pietre la fiere.
Calculii pigmentari, compuși din bilirubină, se dezvoltă mai frecvent la persoanele care au ciroză hepatică, infecții ale tractului biliar și afecțiuni ereditare ale sângelui, cum ar fi anemia falciformă.
Care sunt simptomele
Calculii biliari devin simptomatici doar atunci când cresc în dimensiune sau când migrează din vezica biliară și blochează una dintre căile biliare. Căile biliare sunt tuburi care transportă bila de la ficat către vezica biliară (pentru a fi stocată) și din vezica biliară până în intestinul subțire (unde este folosită pentru digestie).
Simptomele sunt cunoscute drept colică biliară sau, popular, criză de fiere. Apare de obicei după o masă bogată în grăsimi și se declanșează frecvent în timpul nopții.
Fiecare persoană poate experimenta colica biliară în mod diferit, dar simptomele comune în caz de pietre la fiere includ:
- durere constantă, severă, în partea superioară a abdomenului care crește rapid în intensitate și poate dura de la 30 de minute și până la câteva ore;
- durere de spate, între omoplați;
- durere în umărul drept;
- greață;
- vărsături;
- febră;
- frisoane;
- icter (îngălbenirea pielii și/sau a albului ochilor);
- balonare;
- intoleranță la alimentele grase;
- eructații sau gaze;
- indigestie.
Aceste simptome pot semăna cu alte afecțiuni, cum ar fi infarctul miocardic, apendicita, pancreatita, ulcerul, sindromul de intestin iritabil, hernia hiatală sau hepatita.
Mergi cât mai repede la medic dacă experimentezi următoarele simptome:
- transpirații;
- frisoane;
- febră mică;
- icter;
- scaune deschise la culoare.
Acesteapot semnala o infecție a vezicii biliare, căilor biliare sau ficatului, respectiv pancreatită (inflamația pancreasului).
Tratament chirurgical
Colicile biliare se pot opri dacă piatra se deplasează și nu mai blochează căile biliare. Nu întotdeauna se întâmplă acest lucru, iar calculii biliari care rămân blocați mai mult de câteva ore pot să provoace complicații periculoase.
Chiar dacă simptomele dispar, există riscul de a suferi o nouă colică biliară în viitor, potrivit National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases.
Tratamentul cel mai eficient este îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare.
Intervenția de îndepărtare a colecistului se numește colecistectomie și se poate realiza laparoscopic sau prin chirurgie deschisă. În aproape toate cazurile, se preferă colecistectomia laparoscopică:
- incizii mai mici;
- internare de scurtă durată în spital;
- durere mai redusă;
- recuperare mai rapidă.
Sunt câteva situații în care abordul minim invaziv prin chirurgia laparoscopică: când inflamația colecistului este severă, când se dezvoltă o infecție la acest nivel sau când există țesut cicatriceal de la alte operații.
După intervenție, bila produsă de ficat se scurge direct în intestinul subțire (în duoden). Acest lucru poate produce modificări ale consistenței scaunelor, care devin mai moi și mai frecvente la unele persoane.
Tratamente nechirurgicale
Medicii recomandă tratamentele nechirurgicale doar în situații speciale, cum ar fi în cazul pietrelor formate din colesterol sau dacă pacientul are afecțiuni grave care contraindică operația de îndepărtare a vezicii biliare.
Calculii se pot forma din nou după aceste tratamente.
Există mai multe opțiuni nechirurgicale pentru scoaterea sau spargere unei pietre la fiere.
- Medicamente care dizolvă calculii biliari. Acestea conțin săruri biliare și sut eficiente doar în cazul pietrelor mici formate din colesterol. Acestea se dizolvă în timp, într-un termen de câteva luni sau chiar ani. Cele mai utilizate substanțe sunt ursodiolul și chenodiolul;
- Litotripsia extracorporeală cu unde de șoc (ESWL). Această procedură folosește unde de șoc pentru a sparge pietrele în bucăți mici care pot trece prin căile biliare fără a le bloca. Litrotripsia sau litotriția este indicată pentru pietrele de dimensiuni mici și medii;
- Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (prescurtată ERCP). Aceasta este o intervenție minim invazivă prin care pot fi extrași calculii ajunși în căile biliare. Un endoscop este introdus prin tubul digestiv până la nivelul duodenului, iar extragerea se realizează cu instrumente atașate acestuia. Intervenția se realizează sub anestezie generală, potrivit medicool.ro.