Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși este recunoscută ca una dintre cele mai frecvente tulburări neurologice la nivel mondial, iar statisticile arată o creştere îngrijorătoare a numărului de cazuri în rândul populaţiei, boala Parkinson rămâne o afecțiune cu multe necunoscute atât pentru medicii specialiști, cât și pentru cercetători. Pesticidele, unele medicamente, stresul și sedentarismul se numără printre factorii incriminați de specialiști.
Boala Parkinson este o afecțiune neurologică degenerativă, care apare în urma distrugerii lente și progresive a neuronilor. Deoarece zona afectată joacă un rol important în controlul mișcărilor, pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și instabilitate posturală. Pe măsură ce progresează, boala Parkinson devine invalidantă, indiferent de vârsta la care survine, împiedicând desfăşurarea activităţilor cotidiene cum ar fi mersul, îngrijirea personală, alimentația, arată specialiştii. "Vârsta de debut a bolii este de obicei după 65 ani, dar în prezent se înregistrează cazuri care debutează sub vârsta de 50 ani - peste 15 % din totalul cazurilor, fapt ce ar trebui să ne îngrijoreze tot mai mult.(...) Persoanele afectate de această boală la o vârstă tânără sunt de obicei active din punct de vedere social, în plină ascensiune profesională", a afirmat prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN) și Societății de Neurologie din România (SNR), la cea de-a V-a ediție a Cursului Internațional dedicat tulburărilor comportamentului motor, desfășurat zilele trecute în Poiana Brașov.
Cauze genetice sau factori externi?
În privința cauzelor, medicul a explicat că este o boală cronică degenerativă de tip multifactorial: „Are multe cauze și fiecare om face propria lui boală Parkinson, cu predominanța unor simptome specifice. Parkinson nu este o boală, este o colecție de boli”.
“Există unele vulnerabilități genetice. Există câteva categorii, puține, de boală Parkinson care apar ca urmare a unor deficiențe genetice, a unor mutații, dar în marea lor majoritate rolul componentei genetice este acela de a interacționa cu mediul și dă numai o vulnerabilitate, nu dă o stigma că 100% vei face boala”, a explicat prof. Dafin Mureșan.
Prof. Dafin Mureşan - Agerpres Foto
În privința factorilor externi care conduc la apariția acestei boli grave, medicul spune că aceștia “nu sunt cunoscuți cu precizie, însă există anumite substanțe chimice care sunt incriminate”. Spre exemplu, un exces de tratament neuroleptic poate duce la un sindrom parkinsonian. “Toate neurolepticele (n.n. - medicament, substanță cu efect sedativ asupra sistemului nervos) induc un sindrom parkinsonian. Pe de altă parte, anumite traumatisme - cum sunt la boxeri, foarte multe și repetate – produc un sindrom”, spune dr. Mureșan, precizând că trebuie făcută o distincție între boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene. De asemenea, intoxicația cu anumite substanțe, cum este manganul, sau anumite viroze sau boli infecțioase pot produce sindrom parkinsonian, iar pesticidele pot provoca atât sindroame, cât și boala în sine. Stresul are, de asemenea, un rol major în apariția bolii Parkinson, la fel ca în majoritatea problemelor de sănătate.
Potrivit specialiștilor, boala Parkinson este mai frecventă în mediul rural, în rândul persoanelor expuse la substanțe chimice agricole, precum: pesticide, ierbicide, insecticide și anumiți solvenți organici.
Numărul bolnavilor s-ar putea dubla câțiva ani
Boala Parkinson este a doua suferinţă neurodegenerativă ca frecvenţă, după Alzheimer, afectând circa 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, dintre care 1,5 milioane sunt europeni. Potrivit estimărilor actuale, până în anul 2030, este posibil ca numărul pacienților afectați de această boală incurabilă să se dubleze. În România, sunt peste 70.000 de persoane diagnosticate cu Parkinson, care beneficiază de tratament medicamentos specific, ale cărui costuri lunare se ridică la aproximativ 3.000 de lei pentru fiecare pacient. Cu toate acestea, numărul real al bolnavilor este mult mai mare, ținând cont de cazurile încă nediagnosticate.
De cele mai multe ori, maladia este diagnosticată abia la momentul apariției simptomelor motorii. Adică, după mai mulți ani de la declanșarea bolii, când cantitatea de dopamină ajunge deja la jumătate. Bărbații sunt mai expuși riscului de a face Parkinson, statisticile arătând că prevalența este de 1,5 bărbați la o femeie.
Neurologii susțin că, pentru a diminua vulnerabilitatea în fața acestei boli, ca și în cazul altor afecțiuni neurodegenerative, organismul trebuie provocat continuu, astfel încât să se regenereze. Iar cea mai bună provocare pentru el este mișcarea fizică.
