Sunetul care vindeca

Stresul este una dintre cele mai acute probleme de care se loveste societatea contemporana. Meloterapia sau muzicoterapia receptiva (ascultarea si receptarea muzicii) este in zilele noastre o modalitate de inlaturare a efectelor stresului cotidian, in acelasi timp fiind si un tratament complementar in cazul bolilor neurologice, psihice sau psihosomatice (hipertensiune arteriala, ulcer, astm, diferite afectiuni alergice etc.). "Muzica patrunde in noi, in sufletele noastre, iar configuratia sonora a muzicii sufera la nivelul creierului un proces de prelucrare, de izomorfism cu materialul muzical", ne spune prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, medic primar alergolog la Spitalul Colentina si cel care conduce Catedra de Psihologie si Psihosomatica a Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila". Cu alte cuvinte, o muzica sacadata, ritmica poate sa creeze in noi o reprezentare psihica avand valoarea unui impuls catre activitate, la fel cum o muzica mai trista ne face mai melancolici. In functie de tipul compozitiei, de structura muzicii, de ritm, de armonie, creierul nostru creeaza o imagine corespunzatoare. Potrivit prof. dr. Iamandescu, stresul psihic este o reactie a intregului organism, cu punct de plecare psihologic, reactie care se caracterizeaza prin efortul de a ne pastra echilibrul sufletesc.

Stres

De cele mai multe ori, atunci cand vorbim de stres avem in vedere numai aspectele negative (distresul): greutati la serviciu, probleme in familie etc. Stresul poate fi insa provocat si de emotiile pozitive (eustresul): castigarea unei sume mari de bani, emotiile trezite de ascultarea unei melodii. "In timp ce distresul te distruge, eustresul iti incarca bateriile, iti intareste imunitatea, stimuleaza pe termen lung longevitatea", este de parere prof. dr. Iamandescu. Pe langa stresul de suprasolicitare, provocat de emotiile negative, de serviciu, exista si stresul de subsolicitare, atunci cand cineva are capacitati deosebite, dar care nu ii sunt puse in valoare. Persoanelor foarte obosite, suprasolicitate le este recomandata o muzica de relaxare. Caracterul de relaxare al muzicii depinde de gusturile fiecaruia: unul se poate relaxa cu muzica populara, unul cu muzica rock, iar altul cu muzica clasica. De regula, in orice forma de distres, rezultate bune da muzica mai linistita, meditativa. Cel subsolicitat, plictisit si inactiv insa necesita o muzica stimulanta. In cazul stresului manifestat sub forma de anxietate este indicata muzica relaxanta. In cazul starilor depresive, tristetii, lipsei de interes, atunci cand persoana respectiva incepe sa se izoleze, terapeutii recomanda o muzica vesela, dinamica. Experimentele au demonstrat ca depresivii resping muzica lenta, in vreme ce persoanele sanatoase considera aceasta muzica mai buna decat cea dinamica, atunci cand vor sa se relaxeze.

Studii

Pentru calmarea sistemului nervos, a starilor de agitatie este recomandata muzica meditativa (concertele pentru pian si orchestra - partile lente - de Beethoven si Mozart), calmanta (Arie din Suita in Do major de Bach). In cazul insomniei pe fond de stres sunt recomandate unele piese muzicale care au la originea compunerii lor intentia de a induce somnul ("Variatiunile Goldberg" compuse de Bach pentru contele Kayserling care suferea de insomnie). Starile de anxietate sunt tratate cu ajutorul calmului tonifiant al lui Bach si al seninatatii lui Mozart. Studiile efectuate in ceea ce priveste auditia diferitelor genuri de muzica au demonstrat ca muzica usoara, ritmica (Rolling Stones, Elvis Presley, Charles Aznavour) sau populara nu activeaza mai mult de 50% din scoarta cerebrala. Activarea emisferelor cerebrale se face in proportie de 70%-80% in cazul compozitiilor de muzica simfonica moderna, de 90% in cazul marii muzici simfonice si de camera si de 100% la Mozart. Se vorbeste in acest context de efectul Mozart: muzica acestui compozitor contribuie la dezvoltarea inteligentei spatiale si a aptitudinilor matematice in gandire. Ascultand o melodie placuta, organismul uman secreta endorfine - hormoni ai placerii, cu actiune antialgica, hormoni analogi cu morfina, dar care au, in plus, puternice efecte de stimulare a imunitatii. Utilizarea excesiva a morfinei are efecte toxice, muzica insa stimuleaza sistemul imunitar, creste rezistenta la infectii, la cancer.

CUVANTUL Muzicoterapia urmareste ca prin muzica, fara interventia cuvantului, sa mobilizeze emotiile, gandurile individului si sa il oblige sa se exprime prin propriile cuvinte. Totusi, cuvantul are un rol extraordinar in muzica. In formarea deprinderilor pentru a asculta marea muzica, opera este elementul cel mai important, pentru ca imbina cuvantul cu muzica.

ALEGERE Foarte importanta in procesul terapeutic este alegerea muzicii in functie de preferintele pacientului: daca unui om de la tara i se pune muzica populara, el o va gusta mai bine decat o simfonie de Brahms. Daca insa intelectualilor fara pregatire muzicala li se pun niste lucrari accesibile din Bach, Beethoven, Brahms, se observa o acceptare entuziasta a pieselor.

STIRI

CONTRAINDICATII. Efectuand diferite teste, medicii au descoperit ca nivelul hormonilor stresului, adrenalina si cortizolul, poate fi coborat cu 20% cu ajutorul unei muzici romantice sau cerebrale. Cu toate acestea, muzica excitanta este contraindicata in cursul anesteziei, iar muzica melancolica - persoanelor depresive. In cazul epilepsiei, tentativelor de suicid, in cazul toxicomanilor inainte de cura de sevraj, muzica este contraindicata de asemenea, dar ea poate constitui un pretios adjuvant in cazurile de dezintoxicare. EXPERIMENT. In Austria exista o clinica unde totul este subordonat muzicii. Cercetatorii de acolo au facut un experiment uimitor: in timpul mesei de pranz, bolnavilor internati in clinica le-a fost pusa muzica, iar dupa aceea au verificat cum reactioneaza organismul la unele dintre produsele alimentare. S-a ajuns la concluzia ca muzica influenteaza asimilarea si digerarea alimentelor. Astfel, produsele lactate proaspete sunt asimilate mai greu de organism daca muzica se aude destul de tare. In acelasi timp, grasimile, dimpotriva, se asimileaza mai greu atunci cand muzica este in surdina. RELAXARE. Pulsul, respiratia, sensibilitatea la durere sunt influentate de ritm sau de anumite lungimi de unda. Atunci cand o persoana este relaxata, pulsul i se modifica usor. Daca apar sentimentul de teama, nervozitatea, ritmul cardiac este altul. Stresul, insomniile rebele, anxietatea se pot ameliora ascultand muzica de meditatie, muzica spirituala. Se pare insa ca, pentru o categorie de persoane, manelele sunt cea mai buna cale de relaxare dupa o zi grea.

STIATI CA?

Rasul, rugaciunea, emotiile trezite de ascultarea unei melodii sunt forme de eustres sau stres pozitiv. Muzica ritmata, dinamica se adreseaza instinctelor. Muzica trista sau vesela se adreseaza afectivitatii.