Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Răceli, angine, sinuzită, bronşită... şi antibiotice. Greşit! Profesorul doctor Adrian Strienu Cercel atrage atenţia că virozele specifice anotimpului rece nu trebuie tratate neapărat cu antibiotice, pentru că virusurile nu cedează la antibiotice. Însă antibioticele acţionează asupra florei saprofite, scăzând rezistenţa organismului.
Răcelile de sezon nu înseamnă automat antibiotice. Este adevărat că este foarte greu să scăpăm de ele. Astfel, un adult are parte de două-cinci episoade de acest gen pe an, în timp ce copiii sub 6 ani, de mult mai multe, cu afectarea căilor respiratorii superioare. În faţa acestui atac al răcelilor nu prea avem multe soluţii. Dar nici nu trebuie să intrăm în panică, deoarece un organism robust fabrică el însuşi anticorpi care îl ajută să scape de atacul virusurilor, şi deci de răceli. Pentru a calma simptomele, extrem de neplăcute, medicul de familie recomandă decongestionante nazale, aspirină sau paracetamol contra durerilor de cap, să facem inhalaţii, pulverizări nazale. Dar antibioticele sunt ineficiente contra virusurilor, deci nu se administrează în răcelile de sezon.
Anginele (inflamaţii ale sistemului faringian) sunt în 70% dintre cazuri benigne şi de origine virală. Şi în aceste cazuri, sistemul imunitar ne poate salva în câteva zile, timp în care putem lua, pentru scădere febrei, calmarea durerilor, antiinflamatoare, antialgice etc. Dacă medicul stabileşte originea bacteriană a anginei – streptococul beta-hemolitic, responsabil de rare, dar grave complicaţii renale sau cardiace –, atunci va prescrie antibiotice.
Sinusurile sunt cavităţi pline de aer din jurul nasului. Adesea, pe fondul unei răceli puternice, infecţia se propagă şi obturează sinusurile. Drenarea secreţiilor nu se mai face, sinusurile transformându-se în cuiburi perfecte de înmulţire a bacteriilor. Şi aşa o banală răceală se transformă în sinuzită. Pacientul se plânge de dureri în spatele ochilor, însoţite de pusee de febră, oboseală şi secreţii gablen-verzui. În cel mai scurt timp trebuie acţionat, deoarece o sinuzită se poate extinde rapid la creier. Tratamentul este administrat de medic şi constă în doze de antibiotice până la 15 zile. Adesea se asociază cu corticoide, eficiente contra inflamaţiilor şi pentru potenţarea efectului antibioticelor. Bronşitele pot fi virale sau bacteriene. Dacă sunt însoţite de febră, dureri de gât, nas înfundat sau dureri de cap, pot fi, de regulă, bronşite virale tratate simptomatic cu antialgice, antiinflamatoare, fluidifiante pentru expectorarea mucozităţilor. În unele cazuri, bronşitele sunt de origine bacteriană. Febra este dublată de tuse purulentă, mirositoare. Bronşita de origine bacteriană certificată se tratează de urgenţă cu antibiotice. În cazuri de îndoială în privinţa originii bronşitei, se aşteaptă două-trei zile pentru a constata evoluţia. Dacă intensitatea ei nu scade, ea poate fi bacteriană, şi se începe tratamentul cu antibiotice.
Citește pe Antena3.ro
