x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Terapii complementare Fitoterapie de mai

Fitoterapie de mai

de Gina Matei    |    02 Mai 2011   •   14:36
Fitoterapie de mai

163338-18-29-sante-3.jpgLuna mai vine cu foarte multe remedii natu­riste. Muşeţelul, feriga, păpădia, păducelul, chiar şi salcâmul sunt doar câteva dintre ele. „Este ideal să profităm de acestea, mai ales că este momentul oportun pentru detoxificarea organismului, dar şi pentru tratamente cosmetice cu ajutorul plantelor”, menţionează doctorul Cristina Bălănescu, medic primar medicină generală, cu competenţă în terapii complementare, de la Centrul Medical Clar Med.

Muşeţel. Vedeta lunii mai este muşeţelul. „Vedetă pentru că muşeţelul este foarte răspândit. La noi se găseşte în toate zonele ţării, cu precădere în zona de câmpie. Apoi, muşeţelul are o serie de beneficii pentru organism: tulburări respiratorii, digestive etc.”, precizează dr Cristina Bălănescu.
O cană cu infuzie de muşeţel pe zi vă asigură un somn liniştit. Infuzia se prepară dintr-o lingură cu plantă la 250 ml de apă. Se infuzează 5-10 minute. Aceeaşi infuzie este indicată în afecţiuni precum: amigdalite, faringite, colici, spasme intestinale, diaree, cistite, tulburări menstruale, stres. Şi pentru că are în compoziţie acid nicotinic, o cană din acest ceai, băută dimineaţa, îi ajută pe fumători să renunţe mai uşor la acest viciu. Extern, băile cu muşeţel sunt indicate în stările de epuizare.
Contraindicaţie: Specialistul nostru atrage atenţia că este o greşeală folosirea compreselor cu muşeţel pentru calmarea ochilor care curg, pentru că irită ochii. Totodată, ceaiul de muşeţel este contraindicat femeilor însărcinate.

Ferigă. Rizomii de ferigă vă scapă de paraziţii intestinali. Dacă vă confruntaţi cu această proble­mă, specialistul nostru vă recomandă un decoct preparat dintr-o lingură de rizomi mărunţiţi la 250 ml apă. Se fierbe 20 de minute şi se bea dimineaţa, pe stomacul gol, trei zile consecutiv pe săptămână. Extern, cu acest decoct se fac aplicaţii contra reumatismului.

Cruşin. Puternic laxativ, cruşinul este admi­nistrat pentru tratarea constipaţiei. În acest scop se foloseşte scoarţa de cruşin din care se prepară un decoct: 300 ml de apă în care se adaugă o lingură cu scoarţă. Se fierb 15 minute şi se admi­nistrează trei zile consecutiv pe săptămână, pe stomacul gol.
Extern, decoctul se foloseşte în băi de şezut, pentru tratarea hemoroizilor. Pentru decoct se foloseşte o lingură cu scoarţă de cruşin la un litru de apă. „De regulă, sunt necesari trei-patru litri de apă”, menţionează specialistul nostru. Băile trebuie să fie calde, nu fierbinţi.
Contraindicaţie. Depăşirea dozei şi a perioadei de administrare poate provoca dureri stomacale.

Păpădie. Una dintre plantele cel mai bogate în vitamina A este păpădia. Dar ea mai conţine vitaminele C şi K, calciu, fier, fibră şi potasiu. Şi pentru că măreşte secreţia biliară, este indicată în unele boli ale ficatului. Totodată, are acţiune diuretică, motiv pentru care specialistul nostru o recomandă pentru eliminarea toxinelor din corp. „Ceaiul de păpădie este recomandat chiar şi în combaterea obezităţii. Paradoxal, este utilizată şi în cazurile de anemie”, adaugă doctorul Cristina Bălănescu. În toate aceste situaţii se admi­nistrează sub formă de infuzie, preparată din 50 g de rădăcină şi frunze de păpădie la un litru de apă. Se infuzează 10 minute şi se beau trei căni pe zi.
În uz extern, aplicaţiile cu sucul rezultat prin strivirea frunzelor şi a tulpinii este eficient în combaterea negilor.
Contraindicaţie: Păpădia este contraindicată persoanelor care suferă de ulcer şi gastrită, deoarece poate stimula secreţia de acid gastric.

Flori de salcâm. Se infuzează o lingură cu flori de salcâm şi 250 ml de apă timp de trei-patru minute. Această infuzie este reţeta pe care specialistul nostru o prescrie celor cu ulcer, gastrită, arsuri sto­macale şi balonări. Se poate urma o cură de 20-21 de zile, cu pauză de 10 zile.
De asemenea, această infuzie combate tusea dată de astmul bronşic.
Contraindi­caţie: ceaiul din flori de salcâm nu se administrează persoanelor cu constipaţie.

Păducel. Denumit popular „laptele bătrânului”, păducelul are un rol esenţial în protejarea inimii. Astfel, păducelul conţine substanţe cu efect calmant, motiv pentru care este  recomandat drept un remediu eficient în cardiopatia ischemică, fie ea dureroasă sau nedureroasă, în aritmie, dar şi în hipertensiunea arterială. „Păducelul este foarte bun în afecţiunile cardiace cu substrat nervos, pentru că reuşeşte să calmeze crizele”, precizează doctorul Cristina Bălănescu. Se administrează sub formă de infuzie, care se prepară dintr-o linguriţă cu plantă şi 250 ml de apă. Totodată, păducelul este cunoscut şi pentru efectele sale calmante, fiind folosit în tratarea insomniei. De aceea, este indicat, în mod special, persoanelor cardiace, pentru care un somn liniştit şi odihnitor este esenţial.

 

În cosmetică
Pistruii devin mai vizibili primăvara. Însă îi putem estompa aplicând felii subţiri de castravete. În timp, prin aplicări frecvente, intensitatea petelor şi a pistruilor se va diminua considerabil. Efect
similar se obţine şi cu ajutorul tamponărilor locale cu suc de păstârnac.
Şi pentru persoanele cărora acneea le dă bătăi de cap există o soluţie naturistă de sezon. Astfel, aplicaţiile din sucul galben de rostopască, administrarea zilnică a una-două linguri cu suc de leurdă şi cataplasmele cu morcov ras vă pot ajuta să scăpaţi de această problemă.

Folosit în Roma Antică pentru efectul cosmetic, crinul îşi păstrează şi în zilele noastre această întrebuinţare. Spălăturile zilnice cu infuzie de crin dau tenului un plus de strălucire, vă scapă de acnee şi ajută la o cicatrizare rapidă a rănilor. Infuzia se ob­ţine dintr-o lingură cu flori de crin şi 250 ml de apă.

×
Subiecte în articol: terapii complementare