Magneziul elimină stresul

Suplimentele cu magneziu constituie prima recomandare care li se face persoanelor stresate. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne explică legătura dintre magneziu şi stres: "Magneziul este implicat in funcţionarea celulei nervoase.

Suplimentele cu magneziu constituie prima recomandare care li se face persoanelor stresate. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, ne explică legătura dintre magneziu şi stres: "Magneziul este implicat in funcţionarea celulei nervoase. Lipsa magneziului din dietă stă la originea stărilor de confuzie mentală, de dezorientare, la originea insomniilor, a stărilor depresive, a anxietăţii. De asemenea, carenţa de magneziu se manifestă şi prin dureri de cap, ameţeli, tremurături, senzaţie de lipsă de aer, diminuarea reflexelor, scăderea tensiunii arteriale, tulburări de ritm cardiac. Iar la femeile cu carenţă de magneziu, durerile menstruale sunt mai accentuate".

Legume, fructe, lactate

O doză zilnică de 300 mg magneziu este suficientă pentru a face faţă stresului şi suprasolicitării. In cazul femeilor insărcinate, al celor care alăptează este nevoie de suplimentarea dozei zilnice de magneziu pănă la 450 mg. Magneziul se asimilează cel mai bine din alimente: leguminoase (mazăre, fasole, soia), nuci, arahide, cereale integrale, carne, lactate, ouă. 100 g germeni de grău conţin 260 mg magneziu, făina de soia - 250 mg; fasolea - 180 mg; nucile - 130 mg; făina integrală de grău - 120 mg; spanacul - 70 mg; smochinele - 70 mg; orezul brun - 43 mg; bananele - 35 mg; porumbul - 23 mg; orezul alb - 11 mg.

In ceea ce priveşte suplimentele nutritive cu magneziu, doar medicul şi specialistul in nutriţie pot decide cănd avem nevoie de ele. "In organismul uman adult se găsesc aproximativ 20-28 g magneziu. Cea mai mare cantitate de magneziu se găseşte in oase şi in muşchi şi doar o cantitate mică, in fluidele intracelulare şi in sănge. Asta explică de ce la o simplă analiză de sănge, valoarea magneziului nu este relevantă pentru nivelul lui in ţesuturi", precizează specialistul nostru.

De multe ori, carenţele de magneziu sunt confundate cu cele de calciu, simptomele fiind asemănătoare. Această confuzie in diagnostic poate crea probleme serioase. "Cele două minerale sunt antagoniste, iar suplimentarea calciului in dietă poate accentua carenţa de magneziu. Asimilarea magneziului interferă cu cea a calciului, iar dieta noastră este mai bogată in surse de calciu decăt de magneziu", ne spune prof. dr Gheorghe Mencinicopschi. Carenţele de magneziu pot apărea şi in cazul unor probleme de absorbţie intestinală sau in cazul unor afecţiuni ca diabetul, tulburările renale, hormonale.