Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este alcatuita din patru cavitati: doua superioare – atriile si doua inferioare – ventriculele. Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valve ce permit circulatia sangelui in sens unic (dinspre atrii spre ventricule).

Aleksandr Ugorenkov/DREAMSTIME

Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este alcatuita din patru cavitati: doua superioare – atriile si doua inferioare – ventriculele. Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valve ce permit circulatia sangelui in sens unic (dinspre atrii spre ventricule). Orificiul din partea dreapta are trei valve, iar cel din stanga, doua. Pentru ca inima sa pompeze sangele se declanseaza un impuls electric, care contracta muschiul cardiac. Aceste actiuni sunt coordonate de nodul sinusal, situat in atriul drept. Astfel se realizeaza bataile inimii sau pulsul.

Prin urmare, fiecare contractie a inimii este declansata electric. Repetarea contractiilor intr-un minut are ca rezultat ritmul cardiac sau frecventa cardiaca. Nodul sinusal este cel care da masura acestui ritm. El adapteaza ritmul batailor inimii in timpul unui efort, al unei emotii si il incetineste in timpul repausului.

Palpitatiile

Sectiunea inimii

Dr. Vasile Greere, medic primar cardiolog la Centrul Clinic de Urgenta de Boli Cardiovasculare al Armatei, spune ca, in mod normal, frecventa cardiaca e cuprinsa intre 60 si 100 de batai pe minut. Scaderea ritmului cardiac sub 50-60 batai/minut poarta numele de bradicardie, iar cresterea peste 100 batai/minut se numeste tahicardie. Pulsul creste sub influenta unor factori externi: efort fizic, emotii, modificari de temperatura, consum de alcool, cafea, bauturi racoritoare cu cafeina.

Tulburarile de ritm cardiac (aritmiile) sunt percepute de pacienti drept asa-numitele palpitatii. Acestea pot avea un ritm regulat sau neregulat si pot aparea cand pulsul este rapid, dar si cand este lent. Palpitatiile pot fi insotite de simptome usoare: anxietate, senzatie usoara de oboseala, discreta dificultate in respiratie. Alteori simptomatologia este grava, putandu-se intalni tabloul unei insuficiente cardiace acute: dificultati mari in respiratie, dureri in spatele sternului, senzatie de oboseala marcanta, lipotimie (lesin), sincopa, scaderea tensiunii arteriale etc. In cazurile extreme survine moartea cardiaca aritmica (deces din cauza tulburarilor de ritm). "Multe cazuri de deces neasteptat (moarte subita) au drept cauza o tulburare de ritm cardiac", sustine dr. Vasile Greere.

Terapie

Exista mai multe posibilitati terapeutice indicate in cazul aritmiilor. In primul rand se recomanda evitarea factorilor externi care le pot produce (situatii conflictuale, abuz de alcool, tutun, cafea). Apoi, daca este cazul, se trece la tratamentul cu medicamente antiaritmice utilizate astazi pe scara larga. Atentie, acest tratament necesita doze adecvate si supraveghere riguroasa din partea cardiologului, pentru a evita supradozajul si reactiile adverse, manifestate tocmai sub forma aritmiilor. O alta paleta terapeutica in cazul anumitor aritmii cuprinde terapiile electrice, fie se aplica socuri electrice sincronizate, fie se conecteaza bolnavul la un cardiostimulator extern. Cea mai noua metoda este implantarea unui defibrilator automat.

DIAGNOSTIC. Tulburarile de ritm cardiac sunt diagnosticate prin mai multe metode: efectuarea unei electrocardiograme de repaus (EKG), inregistrarea EKG Holter pe 24-48 de ore, testul EKG de efort, teste de electrofiziologie si altele.

CAUZE. Cele mai frecvente cauze ale tulburarilor de ritm cardiac sunt cardiopatia ischemica, infarctul miocardic acut, valvulopatiile (afectiuni ale valvelor), unele anomalii congenitale cardiace, hipertensiunea arteriala in stadii avansate, supradozele de medicamente antiaritmice. O alta categorie de aritmii sunt cele care apar in contextul unor tulburari precum hipertiroidia, insuficienta respiratorie, dezechilibrele hidroelectrolitice, consumul de alcool sau de tutun.