Coxartroza

Cunoscută şi sub numele de artroză a şoldului, coxartoza reprezintă localizarea reumatismului degenerativ la nivelul şoldului şi este una dintre cele mai frecvente cauze de dizabilitate la bătrâni.

Medicul Sebastian Diaconescu, specialist recuperare medicală, în cadrul Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din Bucureşti, prezintă factorii care favorizează declanşarea acestei afecţiuni, oferind câteva sfaturi persoanelor aflate în suferinţă.

"Există două tipuri de coxartroză: primară şi secundară", spune medicul Diaconescu. "Coxartroza primară implică degenerare articulară fără traumatisme majore anterioare sau fără deformări mecanice articulare preexistente, apare la femeile între 50 şi 70 ani, vârsta medie de debut fiind 61 de ani. Există o corelaţie inversă între coxartroză şi osteoporoza şoldului: femeile cu densitate osoasă mare au risc crescut de dezvoltare a coxartrozei, dar au risc redus de osteoporoză."

Factorii care predispun la coxartroza primară sunt vârsta înaintată, dispoziţia genetică, greutatea crescută, anumite sporturi, statul în picioare prelungit.
Coxartroza secundară include degenerescenţa articulară secundară a unui traumatism local (fractură), a unei luxaţii congenitale sau a unui sindrom de hiperlaxitate etc.

SIMPTOMATOLOGIE
Medicul Diaconescu detaliază simptomele coxartrozei. Artroza şoldului se manifestă prin:
n) Durere: în mod normal, disconfortul este uşor sau moderat, cu debut şi progresie gradate; durerea iniţială este localizată în regiunea şoldului; accentuarea durerii se asociază de multe ori cu schimbarea vremii; simptomatologia se agravează cu mersul, urcatul/coborâtul scărilor, statul în picioare şi pe vine, ameliorându-se adesea semnificativ în repaus;

n) Înţepenirea: apare, mai ales, după scurte perioade de inactivitate; pe măsură ce boala devine mai severă, înţepenirea şi durerile pot deveni constante.

În ceea ce priveşte diagnosticarea, medicul poate stabili că o persoană suferă de coxartroză după un examen clinic şi o radiografie. "Este foarte important să se ştie că examenul computer tomograf sau RMN-ul nu reprezintă investigaţii imagistice de rutină în diagnosticarea coxartrozei. De asemenea, trebuie precizat că nu există teste diagnostice non-radiologice pentru coxartroză", spune medicul consultat de Jurnalul Naţional.

Tratamentul în cazul artrozei şoldului trebuie să scadă durerea şi să menţină funcţia articulară.

EDUCAŢIA PACIENTULUI
Persoana care poate ajuta cel mai mult la eliminarea durerilor este pacientul însuşi. De aceea, el trebuie să-şi reducă sau să îşi menţină greutatea sub cea ideală, să evite statul în picioare, pe vine şi mersul prelungit, mersul pe teren denivelat; să stea în pat de cel puţin două ori/zi, cu şoldurile întinse; să poarte pantofi cu toc moale (crep, microporos) şi să se deplaseze cât mai mult cu bicicleta.

La recomandarea medicului, suferindul de coxartroză poate efectua gimnastică medicală de două ori/zi. Medicul Diaconescu explică rolul exerciţiilor terapeutice.

"Scopul principal al gimnasticii medicale, în cazul coxartrozei, este de a menţine şi chiar recâştiga mobilitatea la nivelul şoldului". Specialistul sfătuieşte ca, în afară de exerciţiile recomandate împreună cu profesor doctor Eugen Caracaş, kinetoterapeut la aceeaşi instituţie, să se evite poziţia de flexie şi rotaţie externă a şoldului şi să se menţină funcţionalitatea optimă a coloanei lombare, a genunchiului afectat de coxartroză şi a celuilalt picior.