Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cum a început să fie cercetată îmbătrânirea
Primii pași în cercetarea științifică a îmbătrânirii datează din anii 1920. Experimentele cu Drosophila (muște de fructe) au dezvăluit că lumina influențează rata lor de creștere și durata de viață. Studiile ulterioare pe șoareci și șobolani au arătat că restricția calorică influențează semnificativ longevitatea și sănătatea în vârstă. Aceste descoperiri au deschis calea către o înțelegere aprofundată a complexității procesului de îmbătrânire, sugerând că acesta afectează riscul de apariție a multor boli cornice precum precum boli cardiovasculare, diabet tip 2 și unele forme de cancer.
În România, contribuțiile semnificative în cercetarea îmbătrânirii au fost aduse de o serie de cercetători renumiți, așa cum Prof. Dr. Ana Aslan, recunoscută unui tratament anti-îmbătrânire care a atras atenția internațională în anii '50 și '60, contribuind semnificativ la dezvoltarea gerontologiei moderne. Un alt cercetător important este Dr. Constantin Ionescu-Tîrgoviște, cunoscut pentru cercetările sale în domeniul diabetului și a relației acestuia cu procesul de îmbătrânire. Studiile sale au contribuit la înțelegerea modului în care factorii genetici și de stil de viață influențează dezvoltarea diabetului și a altor boli legate de îmbătrânire.
Lupta pentru a introduce bătrânețea în ICD
Toate bolile cunoscute la nivel modial sunt introduse în International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems, un sistem global de codificare a diagnosticelor și condițiilor medicale. Dezvoltat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), ICD oferă un limbaj comun pentru înregistrarea, raportarea și monitorizarea problemelor de sănătate, permițând comparabilitatea datelor de sănătate la nivel global.
În ultimii ani, American Council on Science an Health spune că există o dezbatere semnificativă în comunitatea științifică privind clasificarea bătrâneții ca o boală în ICD. Această propunere are implicații profunde atât pentru cercetare cât și pentru tratament. Decizia de a da un cod de boală pentru îmbătrânire ar avea un impact semnificativ asupra politicilor de sănătate publică la nivel global. Un cod de boală pentru bătrânețe ar putea influența modul în care guvernele și organizațiile de sănătate abordează îngrijirea persoanelor în vârstă, precum și alocarea bugetelor pentru sănătate și cercetare.
Rolul lui David Sinclair în cercetarea bătrâneții
David Sinclair, un renumit cercetător în domeniul biologiei îmbătrânirii și profesor la Universitatea Harvard, a jucat un rol esențial în avansarea cercetărilor privind îmbătrânirea și potențiala sa clasificare ca boală în International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems (ICD). Sinclair a fost un promotor al ideii că îmbătrânirea nu numai că poate fi încetinită, dar poate fi și reversibilă, o concepție care a schimbat paradigmele tradiționale și a provocat dezbateri aprinse în lumea științifică.
În cartea sa „Lifespan: De ce Îmbătrânim și cum să nu o mai Facem”, Sinclair prezintă un amalgam de cercetări științifice și observații personale care conturează o imagine optimistă asupra viitorului longevității umane. De exemplu, cercetătorul discută despre importanța sirtuinelor, o clasă de proteine care joacă un rol esențial în reglarea metabolismului, inflamației și îmbătrânirii. El explorează cum activarea acestor proteine poate îmbunătăți funcțiile celulare și poate prelungi viața. O altă temă centrală în cercetarea lui Sinclair este utilizarea metforminei, un medicament pentru diabet, ca un potențial agent anti-îmbătrânire. Studiile sugerează că metformina poate avea efecte benefice în încetinirea proceselor de îmbătrânire la nivel celular.
Propune propria viziune cum să avem o tinerețe fără bătrânețe
Impactul teoriilor lui Sinclair în cercetarea longevității umane inspiră cercetători din întreaga lume și deschide noi direcții de explorare în acest domeniu pentru a descoperi noi terapii și tratamente inovatoare în sfera anti-îmbătrânirii.
În acest context, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României lansează provocarea "Tinerețe vs. Bătrânețe", un concurs menit să canalizeze și să valorifice potențialul inovator din România în domeniul anti-aging. Acest concurs, care se va desfășura între 1 decembrie 2023 și 1 mai 2024, oferă o platformă unică pentru avansarea cercetării în longevitate și susținerea tradiției de excelență și inovație în acest domeniu în România.
Concursul se adresează tuturor românilor pasionați de știința anti-aging, încurajându-i să dezvolte și să extindă ideile prezentate de Sinclair. Concursul este deschis atât pentru cercetătorii din mediul academic, cât și pentru orice cetățean român interesat de acest domeniu, capabil să ofere o perspectivă bine fundamentată, bazată pe studiu individual.
Un premiu de 5000 de euro va fi acordat pentru cea mai inovatoare și fezabilă propunere. Detalii suplimentare despre înscrierea în concurs sunt disponibile pe site-ul www.fundatiadanvoiculescu.ro.
