Angajatul trebuie să aibă o viteză de reacţie din ce în ce mai mare la solicitările patronului. Dar nici patronului nu îi este uşor, deoarece cerinţele se modifică permanent, managementul trebuie modificat din mers pentru a face faţă exigenţelor pieţei...
Pe lângă competenţă, profesionalism, angajatului i se cere o capacitate formidabilă de adaptare. Angajatul se descoperă din ce în ce mai frecvent în faţa a noi şi noi lucrări, dosare, termene, fără a avea posibilitatea de a da înapoi, decât cu sacrificii. De aceea, este obligat să se implice prompt, fără ca să se ţină seama că el are nevoie, deopotrivă, de un răgaz pentru încărcarea bateriilor.
Pe acest fond stresant, mulţi salariaţi au senzaţia că nu aptitudinile profesionale sunt prioritare, ci capacitatea de mobilizare. Stresul la locul de muncă este diferit. Intensitatea stresului care pune stăpânire pe angajaţi depinde de nivelul de presiune care apasă întreprinderea, compania, indiferent de mărimea sau importanţa lor. Salariaţii "funcţionează" chiar într-un climat de panică. În unele ţări, bine cotate economic, au apărut termeni ciudaţi, dar elocvenţi, cum ar fi: "Toyotarizarea", după modelul "mecanizarea" relaţiilor de muncă.
INSOMNIE, SINUCIDERE
Aproximativ 40% dintre angajaţi prezintă tulburări de somn, din cauza problemelor de la locul de muncă. Iar tulburările de somn se răsfrâng negativ asupra activităţii profesionale în cazul a peste un sfert dintre persoanele active din Franţa. Acestea sunt principalele rezultate ale studiului Reunica-Occurrence, efectuat pe un lot reprezentativ de angajaţi şi şefi de locuri de muncă în luna septembrie 2009. Informaţiile colectate de acest studiu accentuează influenţa pe care o au preocupările legate de locul de muncă asupra calităţii somnului, în cazul a 63% dintre respondenţi.
Aceste preocupări sunt puse pe seama sarcinilor suplimentare de la locul de muncă, a presiunii şi a stresului legat de activitatea profesională (68% dintre subiecţi), a condiţiilor de muncă (45%) şi a actualului context economic (47%). Tulburările de somn au repercusiuni asupra calităţii muncii, fiind adesea cauza unor depresii (42%), scăderii energiei (40%) şi diminuării capacităţii de concentrare şi de vigilenţă (35%). 48% dintre respondenţi susţin că ziua lor de muncă este perturbată dacă nu au un somn odihnitor.
Studiul a fost efectuat după un val de 22 de sinucideri (în doar 18 luni) înregistrate la France Telecom (peste 100.000 de angajaţi). Unul din salariaţii care şi-a pus capăt zilelor a lăsat o scrisore în care menţiona: "Suprasolicitarea de la locul de muncă" şi "managementul prin teroare". De altfel, sindicatele au reproşat patronatului faptul că sinuciderile sunt "legate direct" de managementul companiei.
SOLUŢII
Pentru salariat soluţia presupune consultarea medicului pentru a elimina tulburările de somn, dar şi abordarea şefului de la locul de muncă pentru a-i face cunoscute problemele. Din partea conducerii întreprinderii, este important să identifice cauzele acestor tulburări, de exemplu cu ajutorul unor chestionare. Pentru că este un cerc vicios: o persoană neodihnită are un randament scăzut la locul de muncă, dar problemele de la locul de muncă provoacă insomnii.
ŞI LA NOI
Criza economică din ultimul an a dezvoltat noi condiţii şi cauze de stres, care au determinat o creştere a numărului celor ce suferă de tulburări anxios-depresive şi depresii cu 40%, apreciază specialiştii Fundaţiei Ana Aslan International.
În opinia acestora, supunerea unui organism la stres continuu, în cazul în care nu există alte afecţiuni psihiatrice de fond, duce la tulburarea anxios-depresivă.
În general, aceasta îi afectează mai degrabă pe performeri, pe oamenii foarte bine pregătiţi profesional, pe cei care se implică profund în tot ceea ce fac, pe cei responsabili, pe cei carora li se cere mult şi care, la un moment dat aceştia sunt depăşiti de activitatea şi răspunderea pe care o au, nu mai pot să-şi pună ordine în priorităţi.
Şi, totuşi, tulburările anxios-depresive nu sunt o caracteristică a ambiţioşilor şi a învingătorilor. Aceste tulburări se manifestă cu amploare şi în cazul persoanelor mai puţin pregătite sau cu mai puţine aspiraţii de la viaţă.
Faptul că ultimul an a fost unul de criză economică şi socială, caracterizat prin nesiguranţă, pierderea locului de muncă, pierderea casei, reducerea veniturilor, imposibilitatea găsirii unui nou job sau imposibilitatea găsirii unui job pe măsura pregătirii şi aşteptărilor, lipsa perspectivelor supune la mari presiuni creierul nostru.
Studiile şi statisticile Fundaţiei Ana Aslan Internaţional arată că numărul celor care suferă de tulburări anxios-depresive şi depresii a crescut în acest an cu 40%.
Potrivit ultimelor analize socio-economice în domeniu, două treimi dintre români afirmă că o duc mai rău decât anul trecut, iar 82% consideră că anul viitor vor avea o situaţie financiară şi mai proastă decât în 2009. Fundaţia Ana Aslan Internaţional apreciază că, în lunile următoare, numărul persoanelor care manifestă tulburări anxios-depresive şi depresii va creşte şi mai mult.
Citește pe Antena3.ro