Nimeni nu ştie exact la cât se ridică economiile românilor având în vedere că cea mai mare parte a banilor este ţinută la saltea, în şifoniere sau e îngropată în pământ. Totuşi, estimările arată că românii ar ţine la ciorap în jur de 100 de miliarde de lei, mai mult de jumătate din sumele pe care le au în depozitele bancare.
Românii economisesc lunar numai 182 de lei, circa 40 de euro. La fel ca ungurii şi cu nouă euro mai mult decât grecii, care sunt europenii cel mai puţin atraşi de economii. Însă, o parte bună din banii puşi deoparte sunt ţinuţi la saltea. Sondajul European Consumer Payment Report, care include şi România, arată că 44% dintre români îşi ţin economiile în numerar şi numai 33% în conturi de economii. Procentul este cu mult sub media UE, care este de 23%. Ţările avan-sate nu trec de 10%, cel mai puţin economisesc în cash suedezii, care ţin în numerar numai 6%.
Depozitele, o treime din economii
Pe de altă parte, estimările BNR arată că depozitele bancare reprezintă în jur de o treime din economii, restul activelor financiare fiind reprezentate de numerar, acţiuni, asigurări şi fonduri de pensii. Populaţia are în bănci depozite în valoare de 171,1635 miliarde de lei, din care 107,5285 miliarde de lei sunt în lei, iar restul sunt în alte valute, în special în euro şi în dolari. BNR consideră că cealaltă treime din economiile românilor sunt plasamente „în alte active”, altele decât acţiuni cotate, necotate sau lichide. Cum cealaltă treime se împarte între cash, asigurări, pensii facultative şi acţiuni, care însumate nu fac mai mult de 70-75 miliarde de lei, rezultă că numerarul este în jur de 100 de miliarde de lei. Faptul că se strâng banii la saltea reiese şi din datele băncii centrale. Numai în acest an, BNR a tipărit 9,7 miliarde de lei, bani gheaţă care au fost pompaţi în economie. Astfel, numerarul în circulaţie a ajuns la 61,5 miliarde de lei, echivalentul a peste 13 miliarde de euro, în luna septembrie. Masa monetară M1 care cuprinde numerarul aflat în circulaţie şi depo-zitele la vedere s-a dublat în decurs de doar trei ani.
Diversificare redusă
Plasamentele în investiţii sunt foarte puţin utilizate de români. Numai 16% dintre participanţii la studiul citat au spus că au bani în acţiuni. Un procent mare, 19%, au susţinut că au economiile în euro şi dolari, dar nu au precizat dacă ţin aceste valute în bănci sau la saltea. Şi aurul se numără printre preferinţele românilor, 8% au spus că au economiile în bijuterii din aur. Un procent de 7% susţin că şi-au investit economiile în imobiliare, 3% în obiecte de colecţie, 1% în tablouri şi obiecte de artă. Surprinzător, 2% din români economisesc bani în monezi virtuale. Raportul Consumatorilor privind Plățile Efectuate a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de români, dintre care 52% femei şi 48% bărbaţi cu vârste cuprinse între 18-50 de ani, peste 75% dintre aceştia având studii superioare şi fiind angajaţi la un loc de muncă în momentul interviului.
Cât de strângători sunt europenii
Ţara Suma (euro)
Elveţia 250
Norvegia 198
Suedia 184
Spania 137
Italia 133
Germania 122
Franţa 115
Lituania 44
Romania 40
Ungaria 40
Grecia 31
Sursa: Raportul Consumatorilor privind Plăţile Efectuate, Intrum