Cu banii negri s-ar putea face şase autostrăzi

de Daniela Ivan | 06 Apr 2017 • 12:30

Sursa foto: i-Stockr/Getty Images/iStockphoto

România se bate cu Bulgaria pentru primul loc în Uniunea Europeană la economia subterană. Ţara noastră figurează cu un procent de 28% din PIB, iar bulgarii cu 30%, într-o estimare realizată de Comisia Europeană, însă realitatea românească ar putea fi chiar mai rea decât datele europene. Chiar şi aşa, economia neagră va înghiţi în acest an peste 228 miliarde de lei din PIB-ul estimat la 815 miliarde de lei. Aceşti bani vor ajunge în buzunarele evazioniştilor şi ai românilor care nu-şi declară veniturile, iar bugetul se va alege cu o gaură de 81 miliarde de lei, circa 18 miliarde de euro.

Ministerul Finanţelor se împrumută an de an cu sume importante pentru ca statul să poată plăti pensiile, salariile bugetarilor şi să ţină în picioare toate instituţiile publice. Nu are bani să facă autostrăzi, spitale, şcoli sau alte investiţii, dar îşi permite să piardă, printre degete, taxe şi impozite care se ridică la o pătrime din totalul datoriei publice, numai în acest an. Cei 334 miliarde de lei cu cât este împrumutat statul român ar putea fi plătiţi în patru ani dacă nu am mai avea economie subterană. Însă, acesta este o situaţie ideală, care nu există în nicio ţară, totuşi o variantă realistă, de reducere a evaziunii cu 10 puncte procentuale, ar aduce la buget 29 de miliarde de lei, adică jumătate din suma pe care statul va trebui să o împrumute în acest an.

Mai mult de jumătate din fraudă e muncă nedeclarată

Economia subterană are multe faţete. Cele mai cunoscute sunt evaziunea fiscală şi munca la negru, dar există multe alte activităţi care scapă impozitării statului. Vorbim de traficul de droguri, de comerţul ilegal de arme, de corupţie, de prostituţie, de meditaţii, de activităţi casnice etc. Una peste alta, economia nedeclarată variază între 30% şi 8,2% în statele europene, mai mult în cele din noua Europă şi mai puţin în cele din vechea Europă. Topul primelor 10 ţări după evaziunea fiscală este condus de fostele state comuniste, cu două excepţii, Cipru şi Malta. La polul opus, ţările care adună cei mai mulţi bani la buget sunt Austria, Luxemburg, Olanda, Anglia şi Germania.

Cât risipeşte statul român

81 miliarde de lei pe an, circa 18 miliarde de euro;

225 milioane de lei pe zi, circa 50 milioane de euro;

9,4 milioane de lei pe oră, circa 2 milioane de euro;

Muncă nedeclarată de 123 miliarde de lei

Munca fără forme legale reprezintă între 15-20% din PIB în România, potrivit Raportului de ţară al Uniunii Europene, dat publicităţii în 2017. Dacă luăm în calcul procentul minim de 15% din PIB, rezultă că românii bagă în buzunare din diverse activităţi nedeclarate 123 de miliarde de lei, adică circa 27 de miliarde de euro. Asta înseamnă că statul va pierde 54% din această sumă (CAS, CASS, şomaj), adică 66 de miliarde de lei. “În pofida numărului sporit de controale comune derulate de inspectoratele de muncă și autoritățile fiscale, rezultatele acestora rămân limitate, parțial și din cauza faptului că nu se iau încă suficiente măsuri de prevenire”, consideră experţii Comisiei Europene. Doar bulgarii, grecii şi portughezii ne întrec la acest capitol.

O sută de mii de firme-fantomă

România a pierdut peste 30 de miliarde de euro în cei zece ani de când a intrat în Uniunea Europeană ca urmare a eliminării plăţii TVA în vamă. ANAF-ul s-a dovedit total depăşit să stăpânească fenomenul firmelor-fantomă prin care s-au scurs anual 3-4 miliarde de euro, bani care în loc să ajungă la buget au rămas în buzunarele unor şmecheri, inclusiv în ale unor şefi de la Fisc. Clasamentul evazioniştilor este condus detaşat de industria alimentară, de cea farmaceutică şi de comerţul cu produse agricole. Peste 100.000 de firme care nu au niciun fel de angajat activează în România. Acestea trebuie împărţite în trei clase distincte – unele care funcţionează pe principiul fantomă, o serie de firme care lucrează cu colaboratori externi şi altele care preferă să angajeze la negru. Deşi cunoaşte numele acestor firme, Fiscul nu a reuşit să facă ordine şi să stopeze fenomenul fraudei cu TVA. Mulţi analişti economici spun că această situaţie este intenţionat întreţinută de ANAF, având în vedere că în ultimii ani instituţia a fost condusă de trei preşedinţi care sunt fie arestaţi, fie acuzaţi de fapte de corupţie şi evaziune.

Milioane de oameni fără contracte

Consiliul Fiscal a făcut o analiză a economiei neobservate în anul 2013, pe care nu a mai actualizat-o din lipsă de date, după cum ne-a declarat preşedintele instituţiei, Ionuţ Dumitru. Conform datelor de atunci, munca la negru şi evaziunea din TVA reprezentau cea mai mare parte a economiei negre. Situaţia este neschimbată şi acum. Pe sectoare economice, contribuţia cea mai importantă la „munca la negru" o are industria (548,4 mii persoane), urmată de comerţ (358,9 mii persoane), construcţii (335,6 mii persoane) şi transport şi comunicaţii (163,3 mii persoane).

“Dacă ne uităm numai la munca la negru, vedem că acum avem aproximativ un milion şi jumătate de persoane, după estimările INSE, care nu plătesc taxe şi care sunt angajate în economia neagră. Este foarte mult” Ionuţ Dumitru, preşedinte Consiliul Fiscal

Cele şase autostrăzi promise de PSD în programul de guvernare costă împreună 18,2 miliarde de euro: Constanța-Nădlac (3,4 mld. euro), Autostrada Moldovei (5 mld. euro), Autostrada Transilvania (5 mld. euro), Autostrada Pitești-Craiova (0,8 mld. euro), Drum Expres București-Craiova-Timișoara (1,8 mld. euro) și Autostrada Tg. Mureș-Iași (2,9 mld. euro)

Care e situaţia în UE

Ţara Economia subterană (% PIB) din care muncă la negru (% PIB)

Bulgaria 30 22

România 28 15-20

Croaţia 27,7 nu sunt date

Estonia 26,2 7-8

Lituania 25,8 15-19

Cipru 24,8 10

Malta 24,3 nu sunt date

Letonia 23,6 16-18

Polonia 23,6 12-15

Slovenia 23,3 17