Decalogul măsurilor care aruncă în haos România

Milioane de români tremură la gândul că patronii le vor scădea salariile începând de anul viitor sau că îi vor trece pe alte forme de salarizare de tipul PFA sau profesii liberale. Peste 80% din firmele din România nu vor mai putea să-şi deducă investiţiile sau facilităţile pe care le acordau salariaţilor şi, în plus, nu vor mai putea să facă nici sponsorizări. La rândul lor, primăriile vor rămâne fără bani şi vor fi nevoite să mărească taxele locale.

Revoluţia fiscală, anunţată iniţial ca o reducere de taxe şi impozite, a reuşit să deranjeze pe toată lumea: sindicate, patronate, asociaţii profesionale, investitori români sau străini. Cu toţii atrag atenţia asupra efectelor otrăvite ale măsurilor fiscale aprobate miercuri de Guvernul Tudose.

1. Angajaţii, lăsaţi la mâna patronilor

Atât timp cât Guvernul nu poate da o ordonanţă prin care să oblige angajatorii să transfere contribuţiile sociale în dreptul angajaţilor, salariaţii din mediul privat sunt lăsaţi la mâna patronilor. Mulţi riscă să rămână cu bani mai puţini în mână, din ianuarie 2018. Salariaţii care mai au câţiva ani până la pensie şi cei care lucrează la firme mici în orăşelele cu şomaj mare vor fi cei mai afectaţi. Ei vor fi nevoiţi să accepte salarii tăiate, ca să nu rămână fără loc de muncă.

Între linii

Loviţi de revoluţia fiscală vor fi şi cei 100.000 de angajaţi ai firmelor în insolvenţă. Aceste companii nu pot, chiar dacă vor, să le majoreze salariile brute, atât timp cât sunt legate de un plan de redresare care este bătut în cuie.

În acest context, Blocul Naţional Sindical (BNS) a anunţat că va sesiza Avocatul Poporului în legătură cu transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, având în vedere că sunt încălcate "brutal" prevederi din Constituţie, a anunţat Dumitru Costin, preşedintele BNS.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

2. Handicapaţii şi IT-iştii pierd bani

Toţi angajaţii care sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit vor pierde în jur de 6% din venitul net, de la 1 ianuarie 2018. Programatorii IT şi persoanele cu grad de handicap vor suporta o micşorare a salariului net, chiar dacă angajatorii le vor majora salariile brute după transferul contribuţiilor, susţine Radu Derscariu, director Deloitte România.

Explicaţia este că scăderea de impozit de la 16% la 10% a fost gândită pentru a amortiza parţial transferul contribuţiilor, iar în cazul celor scutiţi, evident, acest efect nu are de unde să apară.

3. Şi poliţiştii vor câştiga mai puţin

Impactul modificării Codului Fiscal va fi unul devastator pentru poliţişti, personalul contractual şi ceilalţi angajaţi din familia ocupaţională ,,apărare, ordine publică şi securitate naţională”, ale căror salarii vor scădea cu procente cuprinse între 5 şi 20%, se arată într-un comunicat al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual.

4. Salariile mari, mutate pe microîntreprinderi

Patronii firmelor ar putea decide să mute o parte din angajaţii cu salarii mai mari de pe contracte de muncă pe contracte de profesii liberale sau PFA-uri. Acestea devin atractive având în vedere că persoanele ce obțin venituri din activități independente (PFA, titulari ai întreprinderilor individuale/familiale) și profesii liberale vor plăti CAS și CASS la nivelul unui venit pe care și-l vor alege, dar care nu va putea fi mai mic decât nivelul salariului minim, ce ar urma să fie de 1.900 de lei.

între linii

Analiştii economici se aşteaptă la o scădere a numărului contractelor de muncă prin migrarea acestora către alte forme de plată, în detrimentul angajaţilor, care vor avea o pensie mai mică în viitor

5. Pensiile private scad, cele de stat cresc

Contribuţia la Pilonul II de pensii nu creşte proporţional cu creşterea salariului brut. Rămâne la fel în sumă absolută, dar procentual scade de la 5,1% din salariul brut la 3,75%. Astfel, Guvernul foloseşte pensiile din viitor pentru plata salariilor şi a pensiilor din prezent. Astfel, decizia se traduce în „pensii private mai mici cu cel puţin 20% pentru viitorii pensionari şi potenţial mai scăzut de finanţare a afacerilor româneşti prin intermediul pieţei de capital”, potrivit calculelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

6. Lăsate fără bani, primăriile vor majora taxele

Şi autorităţile locale sunt lovite de revoluţia fiscală. Edilii spun că reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% înseamnă bugete cu până la 30% mai mici, având în vedere că primăriile se finanţează în bugetele locale cu 47% din impozitul de 16% per fiecare angajat. În aceste condiţii, vom putea asista la majorări în lanţ ale taxelor locale în cursul anului viitor.

7. Investiţiile noi nu mai pot fi recuperate

Ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro şterge România de pe harta investitorilor noi. Motivaţia este simplă. Nicio firmă nouă nu va mai dori să investească în România atât timp cât i-a fost luată posibilitatea de a-şi recupera investiţia prin opţiunea de a putea alege pentru plata impozitului pe profit. Sunt foarte puţine domeniile în care firma ar putea trece după un an de pragul de un milion de euro pentru a putea să-şi deducă investiţia în cel de-al doilea an.

8. IMM-urile nu mai pot face sponsorizări

Organizațiile din localitățile mai mici, care nu pot accesa finanțările marilor corporații sau fondurile publice și care depind de sponsorizările pe care le pot obține de la IMM-urile locale, vor rămâne fără bani.

Între linii

Impozitarea companiilor pe baza cifrei de afaceri, în locul impozitului pe profit, va face ca 80% dintre firmele cu profit din România să nu mai poată face sponsorizări.

9. Asigurările de sănătate private, îngropate

Firmele mici şi mijlocii nu vor mai putea să-şi deducă din profit costul cu asigurările private de sănătate sau cu pensiile private opţionale, Pilonul II. Motivaţia este că acestea vor fi obligate să plătească impozit pe baza cifrei de afaceri şi nu pot să aleagă impozitul pe profit. Acelaşi lucru este valabil şi pentru leasing operaţional. Până acum, dobânzile la acest tip de leasing se puteau deduce integral, din ianuarie 2018 această deducere nu va mai avea sens.

10. Bugetul pierde bani, deficitul e în pericol

Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia, spune Consiliul Fiscal.

Ţinta de deficit bugetar de 3% ar putea să nu fie respectată în 2018 şi probabil vor mai trebui luate măsuri de ajustare pentru anul viitor, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal.

Citat cu poză Ionuţ

"Nu ştim cum va arăta configuraţia politicii fiscale în 2018. În momentul de faţă avem un pachet fiscal care e aprobat, dar nu ştim cum va arăta bugetul. Dacă ne uităm la măsurile care sunt azi în vigoare, nu ştiu dacă ne putem încadra în 3% deficit bugetar în 2018. Prognozele noastre arată un deficit peste...”

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a spus că peste două milioane de angajaţi nu au contribuţiile sociale plătite de angajatori şi asta justifică transferul acestora. Mişa i-a ameninţat cu dosare penale pe angajatorii rău-platnici