Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În România, creşterea salariului minim brut nu a fost niciodată corelată cu productivitatea, ea fiind dictată mereu de raţiuni politice. Efectul direct al acestor majorări salariale este scăderea competitivităţii firmelor româneşti, iar pe de altă parte, sistemul bugetar a devenit tot mai ofertant pentru salariaţi, pentru că în domeniul public a ajuns să se câştige un salariu mai mare, fără a exista criterii de performanţă şi fără ca salariul să fie legat de productivitatea muncii.
Datele statistice nu arată deloc bine, ele indicând o ruptură totală între creşterea salariului minim brut şi productivitate. La nivelul anului 2010, salariul minim era cu 90% mai mare decât în anul 2000, în timp ce productivitatea muncii crescuse cu 44%. Până la sfârşitul primului trimestru din 2016, salariul minim crescuse cu 80% comparativ cu perioada similară din 2010, în timp ce productivitatea muncii înregistrase un salt de numai 26%. Mai mult, la sfârşitul primului trimestru din 2017, salariul minim brut crescuse cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut (de la 1.050 de lei brut în ianuarie 2016, la 1.450 de lei brut/lună de la începutul acestui an), iar productivitatea urcase cu doar 5,7%.
Salariul minim brut va creşte ca Făt frumos
Tendinţa de majorare a salariului minim brut se va păstra şi în perioada următoare, potrivit planurilor Guvernului. Astfel, în 2018 acesta va urca la 2.000 de lei pentru salariaţii cu studii medii, iar pentru angajaţii cu studii superioare va fi de 2.300 de lei, se arată în programul de guvernare al guvernului Tudose.
La nivelul anului 2020, salariul minim brut ar urma să ajungă la 2.400 de lei pentru cei fără studii superioare, şi la 3.000 de lei pentru cei care au urmat o formă de învăţământ superior.
Citește pe Antena3.ro
Trebuie precizat însă că deocamdată nu este clar dacă aceste salarii includ şi contribuţiile angajatorului (CAS şi CASS) pe care executivul vrea să le introducă în salariile brute ale angajaţiilor. În cazul în care acest transfer al obligaţiilor fiscale nu se va realiza, iar evoluţia salariile minime brute vor rămâne cele înscrise în programul de guvernare, pentru multe dintre intreprinderile mici şi mijlocii acest lucru va însemna falimentul.
Suntem departe de media UE la productivitate
În România, productivitatea muncii este mult sub media europeană. Statisticile arată că ne aflăm pe penultimul loc în UE atât la productivitate, cât şi la salarii. Cu o productivitate a muncii de 59%, ne plasăm doar înaintea Bulgarie (44%), dar cu mult în urma fostelor ţări comuniste. Topul productivităţii este condus de Irlanda (186%), Luxembourg (176%), Belgia (130%), în timp ce Germania, motorul economiei europene, ocupă abia poziţia 11, cu o productivitate de 106%.
Productivitatea în România vs fostele ţări comuniste (%)
România 59
Slovacia 83
Cehia 80
Polonia 74
Lituania 73
Slovania 72
Ungaria 70
Croaţia 69
Letonia 65
Salariile cresc, deşi ar trebui să scadă
Un alt indicator pentru măsurarea productivităţii unei ţări luat în calcul este PIB/locuitor. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoyă, PIB/locuitor este estimat să ajungă anul acest la suma de 41.300 de lei şi luând în calcul o pondere a salariului mediu net în PIB/locuitor de circa 70%, descoperim că doar 10 judeţe ale ţării, plus Bucureştiul, se plasează sub această medie. Dacă s-ar respecta ponderea medie, în aceste judeţe şi în Bucureşti salariile medii ar urma să crească, în timp ce pentru restul de 31 de judeţe, respectarea ponderii salariului mediu net în PIB/locuitor ar duce la o scădere a salariului. Practic, dacă s-ar raporta la productivitate salariul, în majoritatea judeţelor el ar urma să scadă, ceea ce ar însemna că regiunile sărace ar deveni şi mai sărace. Astfel, de exemplu cele mai mari scădere ar urma să se înregistreze în judeţele Călăraşi, Neamţ, Olt, Botoşani, Mehedinţi şi Vaslui, unde ponderea salariului mediu net în PIB/locuitor depăşeşte 100%.
Judeţul PIB/locuitor (mii lei) Salariul mediu net PondereaînPI/locuitor
Bucureşti 108,7 3.207 35%
Constanţa 59,6 2.108 42%
Prahova 52 2.259 52%
Timiş 52,1 2.501 58%
Braşov 40,5 2.194 65%
Alba 40,4 1.985 58%
Ilfov 46,8 2.656 68%
Cluj 53,2 2.504 56%
Arad 39,7 2.011 61%
Gorj 37,1 2.105 68%
În anul 2016, după patru ani de creştere economică, România căzuse nouă poziţii în topul competitivităţii , potrivit statisticii World Economic Forum, ajungând pe poziţia 62 din 138 de ţări.
