Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fosta Casă a Sindicatelor din Alba Iulia a devenit o ruină. Preluată imediat după 1989 de către confederaţia CNSLR, clădirea a fost transformată într-o sursă de bani care a produs ani de zile. În lipsa investiţiilor în întreţinere, aceasta s-a deteriorat puternic, ea fiind astăzi precum o clădire abandonată. Unul dintre cei care ar trebui să răspundă pentru această situaţie este şi fostul preşedinte al filialei Alba a CNSLR, actualul secretar de stat din Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Marius Sepi, cel care a condus ani de zile CNSLR Frăţia, filiala Alba.
Construcţia Casei Sindicatelor a fost aprobată printr-un decret al Consiliului de Miniştri emis în 1974. Noul proprietar al construcţiei avea să devină Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR), iar terenul, în suprafaţă de circa 1.100 de metri, se transfera din proprietatea fostei Întreprinderi de Explorări Miniere Hunedoara în cea a UGSR, pe perioadă nedeterminată. Cum imediat după 1990 confederaţia CNSLR, condusă la acea oră de Victor Ciorbea, s-a autointitulat continuatorul UGSR, deşi legal aceasta nu a fost desfiinţată niciodată, clădirea a fost luată în stăpânire de noii emanaţi ai mişcării sindicale.
Cartea Funciară face lumină asupra proprietarului
În goana după averea UGSR, liderii CNSLR nici nu şi-au bătut foarte tare capul cu legalitatea preluării acestui patrimoniu. Astfel, potrivit extrasului de Carte Funciară din data de 4 octombrie 2017, clădirea este intabulată încă pe numele UGSR, ceea ce înseamnă că actuala Confederaţie Generală a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România (CGM-UGSR), organizaţie recunoscută de justiţie ca fiind continuatorul de drept al UGSR, este proprietarul clădirii.
Citește pe Antena3.ro
Banii din chirii nu au trecut şi pe la Fisc
Închirierea spaţiilor din această clădire a adus bani frumoşi de-a lungul anilor celor de la CNSLR Frăţia, filiala Alba. Ce destinaţie au avut însă aceşti bani nu este clar pentru că ei nu se regăsesc pe nicăieri, potrivit lui Nelu Groza, membru al Comitetului Executiv Naţional al Confederaţiei Generale a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România (CGM-UGSR).
Conform legii, clădirile sindicatelor sunt scutite de plata impozitelor atât timp cât în ele se desfăşoară activităţi nonprofit. Dar cum aici spaţiile erau închiriate unor societăţi comerciale, ar fi trebui plătit impozit pe banii obţinuţi din chirii.
Potrivit unei adrese din data de 17.11.2017 a Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale Alba Iulia transmise CGM-UGSR, clădirea nu figurează, începând cu anul 1999 (anul înfiinţării Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale Alba Iulia), cu bunuri mobile sau imobile supuse impozitării. În schimb, potrivit extrasului de Carte Funciară amintit, îl el apare o firmă chiriaşă. Contractul de închiriere a fost făcut pe perioada 2002-2015. Că acest sediu a fost închiriat este confirmat şi de către raportul de gestiune pe 2016 al CNSLR Frăţia, filiala Alba, în care figurează în calitate de chiriaşi firmele Sintronic, Iulemn, Cinegetica, Rosand, Cozana, Sfinx. Raportul de gestiune, semnat de preşedintele filialei, Marius Sepi, actualul secretar de stat din Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, nu aminteşte de când erau chiriaşi aceste firme, dar face precizarea că unele sunt în faliment. „Întrebarea este de ce nu s-au înregistrat la Fisc contractele de închiriere. Acum noi încercăm să aflăm cine a luat, ani de zile, banii din închirierea clădirii. Ani de zile au fost bani la negru”, ne-a declarat Nelu Groza, membru al Comitetului Executiv Naţional al Confederaţiei Generale a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România (CGM-UGSR).
Primăria Alba Iulia, exasperată de mizerie
La un moment dat, exasperat de starea jalnică în care a ajuns clădirea şi de curtea năpădită de buruieni, primarul oraşului Alba Iulia, Mircea Hava, a trimis o adresă proprietarului de drept prin care îi cere să facă ordine, în caz contrar urmând sancţiunile. „Clădirea a fost lăsată în pargină, iar curtea este năpădită de buruini astăzi. E vorba despre 13 birouri, o sală de consiliu, plus dependinţele”, potrivit lui Nelu Groza, unul dintre cei care acum încearcă să facă lumină în cazul distrugerii acestei clădiri.
