Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Executivul a rămas aproape singur în lupta pentru susţinerea măsurilor de relaxare cuprinse în Codul Fiscal. Sindicaliştii, analiştii economici, guvernatorul BNR, cu toţii spun că măsurile de relaxare costă prea mult bugetul şi trebuie aplicate eşalonat. Patronatele sunt mai rezervate.
Ultima lovitură pentru Ponta a venit de la FMI, care, după câteva luni de critici neasumate public, a decis să iasă cu o poziţie clară printr-o scrisoare deschisă. Din document reiese că instituţia internaţională nu este de acord cu măsurile de relaxare care ar periclita realizările României. Principala explicaţie este că aceste relaxări nu se fac dintr-o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor sau dintr-o eficien-tizare a cheltuielilor publice, ci din noi împrumuturi care vor conduce la o creştere a datoriei publice. „Datoria publică este acum de aproape două ori şi jumătate mai mare decât înainte de criză”, se spune în scrisoarea FMI. Aceasta a ajuns la 257,9 miliarde de lei. Problemele sunt legate şi de modul în care este finanţată. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consili-ului Fiscal, spune că suntem aproape de nivelul maxim la care ne putem îndatora ca ţară, iar reperul european de 60% datorie din PIB-ul unui stat nu are relevanţă pentru România. „Principalul împrumutator al statului sunt băncile locale care au 22% din active în titlurile de stat. La nivel european, băncile din România au cea mai mare expunere faţă de stat ca procent din total active, este o constrângere majoră. Cât pot să mai împrumute şi aceste bănci?”, a explicat Dumitru. Cele mai importante măsuri cuprinse în Codul Fiscal, cu aplicare în 2016, sunt reducerea TVA de la 24% la 19%, anularea taxei de 7 eurocenti de la pompă şi introducerea CAS şi CASS pentru orice venit.
„O reducere fiscală atât de mare nu se poate face dintr-o dată. Chiar dacă suntem nepopulari, este clar că trebuie făcută gradual, pe etape. Gaura care se gene-rează este foarte mare şi este normal să ridice semne de între-bare. S-a făcut deja reducerea TVA pentru alimente şi trebuie să aşteptăm un an să vedem care este impactul”.
Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical
„România a ajuns să plece urechea în stânga şi în dreapta să întrebe ce are de făcut. Codul Fiscal este bun şi trebuie să se aplice măcar măsu-rile care conduc la scăderea fiscali-tăţii pe forţa de muncă, chiar dacă se vor reeşalona cele legate de reducerea TVA. Dacă tot se redis-cută în Parlament, ar fi bine ca firmele autohtone să fie tratate fiscal la fel ca multinaţionalele”.
Cristian Pârvan, secretar general Asociaţia Oamenilor de Afaceri
„Forma Codului Fiscal adoptată de Parlament va duce la un derapaj bugetar de 3% din PIB, dar dacă adăugăm şi recentele măsuri adoptate de creştere a salariilor, indemnizaţiilor pen tru copii, pensii speciale etc., ne apropiem de 5% din PIB. Dacă se vor aplica toate aceste măsuri datoria publică va scăpa de sub control”.
Ionuţ Dumitru, preşedinte Consiliul Fiscal
Fondul uită că ne-a băgat în datorii
Datoria publică a crescut de la 13,2% din PIB, în 2008, la 39,8%, în 2015, perioadă în care economia a fost sub ghidaj FMI. Este de mirare că instituţia de la Washinghton nu a tras mai din timp semnalul de alarmă având în vedere că a supervizat, dar şi controlat, aproape toate măsurile de macroeconomie. În această perioadă am avut trei acorduri cu troica FMICEBM, din care, primul, cel contractat între 20092001, a fost cel mai mare din istoria României. Din împrumutul de 19,95 miliarde de euro, 2,3 miliarde de euro au intrat direct în conturile Finanţelor pentru plata salariilor şi pensiilor. FMI a făcut o excepţie pentru România, încălcânduşi statutul, şi a împrumutat guvernului român bani, deşi România nu a fost nici pe departe întro situaţie atât de critică precum alte state.
Grămada neînţeleaptă de şase măsuri, toate cu impact mare, începând de la 1 ianuarie 2016 ... poate era bine să fie tratate separat. Cu toate nu merge, nu încape!
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
Andreea Schzechter, șefa FMI în România, a uitat că reprezentanţii Fondului au recomandat guvernelor care s-au succedat în cei şase ani de acorduri doar politici care nu au stimulat deloc economia
