Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noile estimări privind evoluția economiei în viitorul apropiat, publicate ieri într-o notă explicativă a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), contrazic anticipațiile optimiste ale ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, arătând că revenirea pe plus a Produsului Intern Brut nu va avea loc în acest an. Dacă la sfârșitul stării de alertă, în luna mai, șeful Finanțelor anunța o scădere în trimestrul II urmată de o revenire imediată pe creștere, în trimestrul III (celebrul său format „V”), acum CNSP - instituție coordonată de Secretariatul General al Guvernului - estimează că revenirea nu va avea loc nici măcar în trimestrul IV, ci abia spre vara anului viitor. Argumentele invocate astă-primăvară de Florin Cîțu s-au „dezumflat” odată cu noua prognoză de toamnă, ba - mai mult - azi ne confruntăm și cu o supraîndatorare generată de adâncirea deficitului bugetar la cote nemaiîntâlnite în ultimii 10 ani. De cealaltă parte, oamenii de afaceri arată că au fost nevoiți să-și restrângă drastic activitățile, uneori chiar personalul, iar economiștii întrevăd ce e mai rău pentru următoarea perioadă: deteriorarea cursului de schimb, accelerarea scumpirilor și creșterea șomajului.
„Reacția rapidă a politicilor fiscale și monetare va face ca revenirea să fie în V. În alte crize, investițiile private erau afectate; azi venim cu investiții pe sectorul public, dar susținem și investițiile în sectorul privat. Alt motiv pentru creșterea economică în V e că în alte crize aveam urmarea unor falimente foarte mari, pe când aici e vorba de înghețarea capacității de producție, la companii au rămas resurse care pot fi utilizate. Am venit cu măsuri care împreună au menținut capacitatea de producție și, după ce trece criza, putem reveni, companiile nu sunt închise ca la alte crize (…) Scenariul optimist este să fim pe plus, scenariul pesimist este să nu pierdem nimic”, spunea Florin Cîțu în luna mai. Iată că, astăzi, el este contrazis și de rezultatele pe trimestrul III 2020, cu o scădere de 6% în locul creșterii anticipate de peste 1%, dar și de prognoza oficială pe trimestrul IV, cu un minus de 2% în locul plusului așteptat de Cîțu spre 3%, față de perioadele similare din 2019.
Încrederea în economie, la cote minime
Profesioniștii în investiții privesc mediul de afaceri cu ochi tot mai pesimiști. Cel mai recent Indicator de Încredere Macroeconomică realizat de Asociația CFA România a scăzut în octombrie 2020 față de luna anterioară cu 2,3 puncte, până la valoarea de 32,1 puncte. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, a intervenit un declin de 22,4 puncte. Consemnăm, în continuare, câteva din anticipațiile CFA:
* În ceea ce privește cursul de schimb leu/euro, toți participanții la sondaj anticipează o depreciere a monedei naționale. Respondenții estimează o valoare medie de 4,93 lei/euro pentru orizontul de 6 luni și de 5,01 lei/euro peste 12 luni. Banca Națională a României (BNR) a afișat ieri un curs oficial de 4,8732 lei pentru un euro.
* Prețurile sunt așteptate să urce mai rapid decât până acum. Rata inflației pentru orizontul de 12 luni (noiembrie 2021 față de noiembrie 2020) are o valoare medie estimată la 2,68%. Potrivit BNR, valoarea medie actuală (octombrie 2020/octombrie 2019) se cifrează la 2,24%.
* Deficitul bugetar este așteptat să atingă o valoare medie de 8,6%, puțin sub cea considerată de guvernanți la rectificare, de 9,1%.
* Rata șomajului pe acest an se va ridica la 6,7%, conform estimărilor medii, adică peste nivelul raportat în septembrie de Institutul Național de Statistică (5,2%) și cu mult peste cel din ultima lună de activitate a Cabinetului Dăncilă (4% în octombrie 2019).
Per ansamblu, analiștii chestionați în cadrul sondajului CFA văd o scădere a economiei de 5%, mai mare decât cea luată în calcul de Executiv la rectificarea bugetară, de 4,2%. Nici măsurile împotriva crizei COVID-19 nu se dovedesc prea convingătoare. Cea mai mare parte a respondenților la sondajul citat (67%) anticipează că impactul economic al coronavirusului se va resimți până în al treilea trimestru al anului viitor.
Ce vor oamenii de afaceri
„Mediul de afaceri are nevoie de simplificarea legislaţiei şi de eliminarea dosarelor cu sau fără şină, de eliminarea cât mai mult a interacţiunii fizice dintre contribuabili şi administraţie, a declarat ieri Dragoş Petrescu, coordonatorul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR). „Pare simplu, dar e complicat, este nevoie de multă voinţă şi înţelepciune politică pentru ca o astfel de schimbare de paradigmă să aibă loc. Nu este nimic nou în ceea ce ne dorim, dar este mai actual ca oricând. România are nevoie de creşterea dialogului şi de mai multă transparenţă între cetăţeni şi administraţie”, a spus liderul CDR.
Așadar, mediul de afaceri pare să reziste la încercările crizei, dar solicită Guvernului o gestionare mai atentă a resurselor (exact ce promitea Cîțu în primăvară, însă realitățile au arătat altceva) și o debirocratizare a instituțiilor. Deocamdată, instituțiile se încurcă în propriile cifre și prognoze, astfel că revenirea în „V” a economiei se transformă într-o redresare dureroasă pentru populație, amânată până cel mai devreme la vară.
Deficitul bugetar, principalul generator de datorie publică, este estimat să crească la peste 10% din PIB în 2020, iar revenirea acestui decalaj la cote mai reduse este deocamdată incertă. Suspendarea activităților din turism, hoteluri și restaurante a tras în jos cu cel puțin două puncte procentuale evoluția economiei din acest an.
Vistieria statului, cârpită cu împrumuturi scumpe
Datoria guvernamentală a atins 451,1 miliarde de lei sau 42,9% din Produsul Intern Brut (PIB) la sfârșitul lunii septembrie 2020, după cum arată datele publicate de Ministerul Finanțelor Publice. La finele lui octombrie 2019, cu câteva zile înainte de instalarea Cabinetului Orban, nivelul era de 364,9 miliarde de lei, reprezentând 36,9% din PIB.
Așadar în 11 luni de guvernare, datoria administrației publice a urcat cu 86,2 miliarde de euro (circa 17,8 miliarde de euro, la un curs mediu de 4,84 lei/euro, luat în calcul de CNSP pentru anul în curs). Creșterea ca pondere în PIB a fost de 6 puncte procentuale. Pentru comparație, din noiembrie 2018 până în octombrie 2019, datoria guvernamentală s-a majorat de la 325,6 miliarde de lei (35,2% din PIB) până la 364,9 miliarde de lei (36,9% din PIB). În ultimele 11 luni ale guvernării Viorica Dăncilă, a fost înregistrat un avans de 39,3 miliarde de lei (8,3 miliarde de euro la cursul mediu de 4,75 lei/euro indicat de BNR pe anul trecut). Guvernarea Orban a majorat datoria administrației publice, în sumă fixă, într-un ritm dublu față de guvernarea Dăncilă, iar ca procent din PIB - de 3,5 ori.
România avea, la intrarea în această criză, unul dintre cele mai scăzute grade de îndatorare din Europa. Asta ne dă nouă un confort atunci când ne împrumutăm, și asta se și vede în faptul că ne împrumutăm mult mai ieftin decât alte țări.
Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, la 5 mai 2020
Datele Eurostat pe luna mai 2020 arătau că țara noastră achita o dobândă de 4,54% la împrumuturile pe 10 ani. La acest capitol, ne clasam pe primul loc în spațiul comunitar.
Pe poziția a doua după România se afla Ungaria, cu 1,99%. Celelalte state foste comuniste plăteau dobânzi de-a dreptul infime: Polonia 1,35%, Cehia 0,92%, Slovacia 0,56% și Bulgaria 0,2%. Media UE era de numai 0,49%. Între timp, dobânzile pe piața internațională au mai scăzut, în contextul pandemiei, dar România este tot liderul UE, cu 3,35% la sfârșitul săptămânii trecute, potrivit site-ului de specialitate TradingEconomics. Cehia plătește 1,23%, Polonia 1,2%, Bulgaria 0,4%, iar Slovacia achită o dobândă negativă (-0,33%).
Concedieri şi tăieri de salarii în mediul privat
Angajaţii din mediul privat se pot aştepta la ce este mai rău, pe fondul înrăutăţirii situaţiei economice. În ciuda optimismului afişat de Guvern, managerii nu îmbrăţişează acest punct de vedere, potrivit actualei ediţii a studiului „Evoluţia afacerilor în 2020” realizat de compania Valoria în parteneriat cu Doingbusiness.ro. Dacă în precedenta analiză, de la începutul anului, 25% din companiile chestionate spuneau că nu prevăd o creştere a numărului de angajaţi, în actuala ediţie procentul a urcat la 43%, iar ponderea companiilor care au redus numărul angajaţilor a crescut de la 14% la 26”. Iată câteva din concluziile sondajului:
- Dacă la începutul acestui an 15% dintre companii nu previzionau creşteri salariale, acum procentul a urcat la 41%, iar procentul companiilor care au spus că au tăiat salariile a crescut de la 3 la 23%;
- Sub impactul pandemiei, numărul companiilor care prognozează o cifră de afaceri mai mare cu 5%-10%, a scăzut de la 28% la 13%, şi de la 25% la 13% al celor care estimează o cifră de afaceri mai mare cu 10%-20% în acest an;
- Cele mai multe companii din turism (72%), media şi publicitate (61%), construcţii şi imobiliare (33%) prevăd scăderi ale cifrei de afaceri mai mari de 30%;
- În a doua parte a anului, numai 11% dintre companii (faţă de 25% anterior) se aşteaptă ca profitul lor să crească cu 1%-5% în acest an;
- La nivel de industrii, o creştere a profitului de 10%-20% este prognozată de 40% dintre firmele din industria farmaceutică şi de sănătate;
- La începutul anului 11% dintre companii spuneau că investiţiile lor vor stagna în 2020; acum, 25% spun acest lucru.
Studiul a fost realizat în perioada 1 octombrie - 6 noiembrie 2020 şi a avut la bază un chestionar care a analizat percepţiile a 355 de manageri de top.
