x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Hoţul neprins e benzinar cinstit

Hoţul neprins e benzinar cinstit

11 Ian 2011   •   19:30
Hoţul neprins e benzinar cinstit
Sursa foto: Christian Silva/Jurnalul Naţional

146117-cs-nick9597-copy.jpgRomânii boicotează benzinăriile pe 17, 18, 19 ianuarie
Pe mail sau reţele sociale, românii sunt invitaţi să boicoteze benzinăriile în zilele de 17, 18 şi 19 ianuarie. "Mergem cu RATB, cu bicicletele sau pe jos. Protestul la benzinării trebuie să continue. Să nu ne mai lăsăm călcaţi în picioare de patronii multimiliardari ai industriei petroliere şi să-i facem să vadă ce înseamnă să PIARDĂ BANI!". Şi marii transportatori ameninţă că vor pune benzină din Ungaria sau Slovenia, unde primesc înapoi taxele şi accizele incluse în costul carburanţilor. Motorul protestului fără precedent a fost scumpirea benzinei cu peste 30% în ultimul an.

Preţul carburanţilor la pompă a ajuns până la 5,76 lei/litru, chiar dacă România are resurse naturale proprii, iar acci­ze­le nu au atins încă la media din Uniunea Europeană

Aderarea la Uniunea Europeană se întoarce împotriva noastră. Dacă în 2007 toţi românii se bucurau de pers­pectiva unei vieţi mai bune, acum sub sintagma "crearea unei pieţe co­mu­ne" se ascunde un adevăr crud: pre­ţurile converg spre acelaşi nivel.

Iar pentru România, de la economia controlată de stat şi sub­ven­ţio­nată de la buget e cale lungă şi scum­pă. Un român plăteşte la pompă 1,17 euro pe un litru de benzină, pe când un austriac dă 1,28 euro pe acelaşi sor­timent, în condiţiile în care ac­ci­zele sunt cu 32% mai mici.
Ba, mai mult, preţurile au crescut în România anul trecut cu circa 30% faţă de 2009, depăşind nivelurile din 2008, când barilul de ţiţei ajungea la niveluri-re­cord de peste 140 de dolari, potrivit transportatorilor.

În preţul unui litru de carburant, 50% o reprezintă ta­xele (accize, TVA şi redevenţe petro­liere), 40% o reprezintă preţul bari­lului de ţiţei, în vreme ce 10% o con­s­ti­tuie rafinarea şi vânzarea în benzi­nării. În timp ce şoferii nemulţumiţi protestează cu mărunţiş la benzinării, oficialii statului încep analize şi controale, doar-doar or putea mişca ceva. Dar nu pot, pentru că au mâinile legate: rezerva naţională de petrol a fost privatizată o dată cu restul Petrom, iar grupurile internaţionale prezente pe piaţă urmăresc, ca orice alte companii, profitul.

"Nu pot spune că firmele astea (care comercializează carburanţi în România – n.r.) sunt curate. Hoţul neprins e negustor cinstit. Datele nu ne dau indicii de încălcare a legii. Trebuie să dovedim că s-a creat o înţelegere pentru creşterea preţului. Ca să spunem noi că s-a încălcat legea, trebuie să putem dovedi că oamenii ăştia au avut o întâlnire, s-au înţeles cumva între ei", a afirmat Bogdan Chiriţoiu, şeful Consiliului Concurenţei. Instituţia in­vestighează încă din 2005 piaţa combustibililor, iar raportul final va fi gata în luna februarie a acestui an.

"Opinia publică acceptă greu faptul că preţul fără taxe la carburanţi trebuie să fie cam acelaşi ca în UE. De aceea este piaţă unică europeană. Bu­nurile trebuie să aibă acelaşi preţ în orice stat UE. Dacă piaţa UE merge bine, preţul nu are nici o legătură cu pu­terea de cumpărare. Ideea pentru că suntem mai săraci trebuie să avem preţuri mai mici e complet eronată", a spus ieri la o conferinţă Bogdan Chiriţoiu.
El a precizat că preţurile car­buranţilor din România nu trebuie raportate la puterea de cum­pă­ra­­re, ci la cele din Uniunea Europea­nă, structură din care România face par­te.

Premierul Emil Boc a cerut luni Fis­cului să verifice dacă nu cumva pro­fiturile companiilor petroliere cresc nejustificat. "În pri­vinţa pre­ţu­lui, eu am dat dispoziţie la două verifi­cări paralele, una la Consiliul Concurenţei, pentru a vedea dacă nu este vorba despre practici de monopol, şi la ANAF, să verifice, practic, gradul de profit pe care îl au cei care măresc foarte rapid preţul la benzină, pentru că în acele condiţii, dacă există profi­turi care cresc foarte mult şi nejustificat într-o asemenea perioadă foarte dificilă, şi statul român poate avea câteva contra­mă-suri specifice eco­no­miei de piaţă", a spus Boc.

Boc sugerează că ar putea introduce astfel o "taxă Robin Hood" către companiile petroliere. Iar Chiriţoiu spune că instituţia condusă de el nu se va opune unei eventuale taxe suplimentare dacă Guvernul va lua această decizie. "Nu am nici un motiv să mă opun, nu ar fi o măsură anticoncurenţială. Concurenţa trans­na­ţio­nală este treaba Comisiei Euro­pe­ne, Consiliul Concurenţei se ocupă de cea internă", a spus Chiriţoiu, întrebat dacă autoritatea pentru concu­ren­ţă s-ar împotrivi unei eventuale de­cizii a Guvernului de a introduce o taxă specială pentru companiile pe­troliere.

Nici una din aceste măsuri nu va avea vreun efect, crede analistul Ilie Şer­bănescu, fost ministru al Re­for­mei. "O taxă Robin Hood se poate pune la orice. Dar cine să pună? Asta a vrut să facă Viktor Orban în Un­ga­ria, dar o să-l calce tramvaiul", ne-a de­clarat Şerbănescu. O creştere a ac­ci­zelor? N-ar duce decât la creşterea preţurilor, mai spune el.
În opinia sa, numai aplicarea continuă de amenzi mari de Consiliul Concurenţei ar face cele trei mari companii de pe piaţa din România, Petrom, Rompetrol şi Lukoil, să vină la masa negocierilor. De cealaltă parte, Consiliul Concurenţei câştigă 90% din procesele cu firmele mici pe care le amendează, dar doar 50% atunci când e vorba despre mult­i­na­ţionale.
Şerbănescu contrazice şi argumentaţia companiilor, potrivit căreia deprecierea leului faţă de dolar, majorarea TVA şi a accizelor şi scumpirea pe burse a ţiţeiului duce la scumpi­rile de la pompă. "De ce un serviciu pu­blic trebuie să facă mereu profit? De ce trebuie să suporte po­pulaţia pier­de­rile/deficien­tele/pro­ble­mele acestor companii străine?", se întreabă el.

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, declara la finele lunii noiembrie că preţurile combustibililor pe piaţa românească au o evoluţie divergentă faţă de principalii factori care ar trebui să le influenţeze, iar BNR nu înţelege mecanis­mele care stau în spatele scumpiri­lor anunţate de producători. Profi­tul Petrom Group pe primele nouă luni din 2010 a crescut cu 46%, până la 1,411 miliarde de lei, faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut.

Concomitent, Rompetrol Rafina­re a avut în nouă luni pierderi totale de 428 mili­oane de lei, de 1,7 ori mai m­ari decât cele din perioada simila­ră a lui 2009. Rompetrol Downstream, bratul de benzinării al grupului controlat de KazMunaiGaz, a în­re­gistrat în 2009 o pierdere de 82,5 mi­lioane de lei, iar Lukoil România – compania care con­trolează be­n­zi­năriile Lukoil – a avut o pierdere de 84 milioane de lei. În schimb, ultimele raportări făcute de rafinăria Petrotel Lukoil arată o pier­dere de 536 mi­lioane de lei pe 2008.

Transportatorii vor returnarea accizei
Transportatorii acuză Guvernul pentru creşterea preţurilor carburanţilor, din cauza majorării accizelor şi a TVA, dar şi a deprecierii leului faţă de dolar şi euro. Aceştia solicită returna­rea accizei aferente transporturilor co­­merciale şi transparenţă privind struc­tura preţurilor.

"Guvernul este de vină pentru că preţul carburanţilor este mare. Noi pu­tem să mergem şi în alte ţări să ali­men­tăm, şi astfel vom pune presiune pe stat, pentru că îi vor scădea înca­să­rile", a declarat Ion Lixandru, vi­ce­pre­­şedintele Uniunii Naţionale a Trans­­portatorilor Rutieri din România (UNTRR). De aceeaşi părere este şi Augustin Hagiu, preşedintele FORT, care spune că statul are de pier­­dut. "După trei săptămâni de dis­cuţii între patronate, de proteste ale cetăţenilor la pompă etc, auto­ri­tă­ţile s-au gândit să de­ma­reze o anchetă. Dacă vor exista reacţii clare şi transparente, iar discuţiile cu reprezentanţii companiilor care extrag petrol din România se vor or­ga­niza cu uşile deschise, atunci ar fi ceva. Statul va avea de pierdut deoa­rece transportatorii vor ajunge să alimenteze din alte state europene care returnează ac­ciza. În Ungaria de exemplu, îţi recuperezi acciza în va­loa­re de 6 forinţi pe litru, iar dacă alimentezi în Slovenia, faci o economie de circa 32% din preţ­ul carburantului. În Slovenia se re­cu­perează 20% TVA şi 12% ac­ciza", ne-a explicat Ha­giu. El a spus că "această gu­­vernare ar trebui să-şi pre­zinte po­ziţia ofi­cială cu privire la re­laţia cu com­pa­niile care extrag petrol din Ro­mânia, restectiv numărul de acţiuni de­ţinute de stat la aceste companii".

Hagiu este de părere că statul ar putea limita profitul compa­niilor care exploa­tează resursa naturală, pe  modelul SUA. "Statul ar putea lăsa ac­ciza aşa, ar creşte redevenţa, însă ar trebui să dea o lege prin care să li­miteze la 5% pro­fitul companiilor care obţin pro­fit din exploatarea resursei naturale, fie că vorbim de energia cinetică a apei, petrol etc. În perioadă de rece­siu­ne economică, chiar dacă profi­tul acesta nu este atins, în America aceste companii au asigurat de stat pro­­fitul de 5%", a explicat Hagiu.  Trans­­portatorii nu ar fi supăraţi din cau­za preţului mare al carburanţilor dacă am avea infrastructură rutieră.

Potri­vit lui Ion Lixandru, în 2009 s-au consu­mat şapte miliarde de litri de combus­tibil, pentru care statul a încasat din taxe patru miliarde de euro. În România, preţul de bază pentru motorină este de 0,64 de euro/ litru, mai mare decât în Austria (0,585 euro/ litru) şi Germania (0,458 euro/ litru), conform patronatului.

Retur­narea accizei ar avea ca efect dezvol­tarea transporturilor, diminuarea cos­turilor care se vor reflecta într-un preţ mai mic al produ­selor la raft şi separarea pieţei negre de cea legală. "Returnarea accizei ar scoate la iveală transportatorii ilegali, care alimen­tează direct din cisterne, de la fu­ră­ciuni. Ar fi trebuit să avem un preţ de 1,25-1,28 de eu­ro/km, cât este me­dia europeană, în­să la noi este de 0,75 euro/km", a spus Hagiu. (Elena Stan)

×
Subiecte în articol: pret benzina