Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De asemenea, alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menținere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al pandemiei COVID-19 și riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental. În ceea ce privește creșterea economică, principalele riscuri identificate de Banca Centrală sunt reprezentate de parcursul campaniei de vaccinare (rata de vaccinare în România fiind în prezent printre cele mai mici din UE), de modul în care vor continua reformele economice (inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor europene), precum și de accentuarea dezechilibrelor macroeconomice pe fondul crizei energetice.
Evoluțiile pozitive ale economiei și situației medicale din prima parte a anului au redus presiunile asupra bugetului public. Astfel, deficitul bugetar s-a ajustat la 3,8 la sută din PIB în primele nouă luni ale anului (față de 6,4 la sută în aceeași perioadă a anului trecut), după ce la sfârșitul anului 2020 se majorase la 9,7 la sută din PIB, dar în perioada următoare este de așteptat ca deficitul bugetar să se adâncească, apreciază BNR. Această perspectivă va fi generată, pe de o parte, de posibilitatea reintroducerii unora dintre măsurile implementate anterior pentru susținerea economiei în condițiile accelerării numărului de îmbolnăviri, iar pe de altă parte, de posibilitatea introducerii de măsuri noi necesare combaterii efectelor crizei energiei (majorarea prețului la energie electrică și gaze naturale reclamând măsuri de sprijin pentru consumatorii finali). De asemenea, deteriorarea semnificativă a deficitului de cont curent, în condițiile menținerii unui nivel ridicat de incertitudine privind durata crizei medicale, este de natură a amplifica vulnerabilitățile macroeconomice și a reduce spațiul de manevră necesar politicilor economice.
Atragerea fondurilor europene, cu mult sub media UE
Dat fiind spațiul fiscal limitat, îmbunătățirea modelului de creștere economică și, implicit, reducerea vulnerabilităților structurale pot fi realizate prin creșterea eficienței absorbției fondurilor europene și implementarea reformelor stabilite în PNRR. România rămâne, în continuare, deficitară în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Gradul de absorbție a fondurilor europene structurale și de investiții alocate prin programele operaționale aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020 este doar jumătate. România se situează sub media europeană (61 la sută) și a țărilor din regiune în ceea ce privește gradul de absorbție a fondurilor europene (66,3 la sută, media țărilor Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia). Mai mult, România a demarat și atragerea de fonduri pentru exercițiul financiar curent (derulat în perioada 2021-2027), fondurile structurale și de investiții alocate prin aceste programe fiind chiar mai mari decât cele anterioare (38,3 miliarde de euro, comparativ cu 34,7 miliarde de euro).
Investițiile străine directe au crescut puternic
Fluxurile nete de investiții străine directe au înregistrat valori cu aproximativ 70 la sută mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior și s-au dublat față de valoarea înregistrată în primele nouă luni ale anului 2019, principalul factor fiind participațiile la capital sub forma profitului reinvestit. Această evoluție pozitivă s-ar putea tempera în viitorul apropiat, pentru că instituțiile de credit vor proceda la redistribuirea dividendelor amânate la plată în anii anteriori. Amânarea s-a datorat recomandării CNSM și BNR în acest sens pentru asigurarea capitalurilor proprii la un nivel adecvat pentru bănci, în vederea gestionării fără dificultăți semnificative a provocărilor generate de pandemie.
Sectorul IMM-urilor, cea mai ridicată rată a creditelor neperformante
Rata creditelor neperformante și-a continuat tendința de scădere începută în a doua jumătate a anului precedent și a ajuns la 5,8 la sută la finalul lunii septembrie 2021, ceea ce a însemnat o reducere de 0,8 puncte procentuale față de cea mai recentă ediție a Raportului. În aceeași perioadă, segmentul corporațiilor a înregistrat o rată a creditelor neperformante de 4,1 la sută, fiind cu un punct procentual mai redusă față de ultima ediție a Raportului. Totodată, rata creditelor neperformante în cazul IMM a continuat să se situeze la un nivel superior celei pentru segmentul corporațiilor, ajungând la 6,6 la sută la finalul lunii septembrie 2021, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în T1/2021, și fiind la niveluri simțitor mai reduse decât cele prepandemice (8,2 la sută la finalul anului 2019). Pe termen scurt, riscul de credit pe acest segment este așteptat să fie în continuare supus vulnerabilităților structurale de la nivelul sectorului, dar și incertitudinilor asociate de evoluția pandemiei de COVID-19 la nivel național. Din perspectivă sectorială, cele mai ridicate rate ale creditelor neperformante la finalul T2/2021 se înregistrează la nivelul construcțiilor (10 la sută), industriei prelucrătoare (8,5 la sută) și utilităților (8 la sută).
Românii care s-au împrumutat de la bancă pentru a-și lua o casă destinată închirierii sau în scop investițional au fost cei mai vulnerabili în contextul șocului cauzat de pandemia COVID-19, înregistrând creșteri ale ratelor de neperformanță în perioada iunie - septembrie 2020. Din punctul de vedere al disciplinei la plată, creditele acordate în scop nelocativ au avut o rată de neperformanță superioară comparativ cu creditele acordate în scop locativ (4,3 la sută față de 1,4 la sută).
Riscul de credit, în creștere pentru companiile nefinanciare
Complementar evoluțiilor microeconomice, dinamica generală așteptată a condițiilor macroeconomice și financiare din acest an indică o majorare a riscului de credit la nivel agregat pentru companiile nefinanciare, această evoluție fiind așteptată să se tempereze către finalul primului semestru al anului viitor. Prognoza probabilității de nerambursare pentru perioada septembrie 2021 - septembrie 2022 arată o valoare medie de 2,7 la sută, în scădere față de ultima ediție a Raportului. Cu toate acestea, având în vedere evoluția recentă a situației epidemiologice, cât și ritmul lent al campaniei de vaccinare, persistă un grad ridicat de incertitudine asupra prognozelor macroeconomice. Din punct de vedere sectorial, cele mai ridicate valori sunt înregistrate în sectorul construcțiilor, agriculturii și utilităților, iar cele mai scăzute valori sunt consemnate în cazul industriei prelucrătoare.
„Disciplina financiară laxă a companiilor rămâne o vulnerabilitate structurală importantă a companiilor nefinanciare din România. Efectele economice negative ale pandemiei de COVID-19 au accentuat într-o anumită măsură această vulnerabilitate, având în vedere perioadele de întrerupere totală sau parțială a activităților economice, precum și restricțiile de mobilitate care au afectat cererea în cazul unor sectoare, precum industria extractivă sau serviciile pentru populație”.
BNR, Raportul de stabilitate financiară
