Maratonul falimentului national

Intr-o goana orbeasca, declansata pentru carpirea bugetului, Guvernul Tariceanu face pe inflexibilul, fiind gata sa bage-n faliment o mare parte a economiei si sa lase fara slujbe sute de mii de oameni.

LASITATE. De teama unor tulburari sociale de amploare, egalitatea de tratament a firmelor merge doar pana la gura minei

Fiscul vrea sa-i mature pe toti rau-platnicii de pe piata Colosii brasoveni de stat raman intangibili Asteptare impasibila si resemnata in Dolj 40 de "clienti" Premiantii fiscali Cutitul a ajuns la os Minerii, mai egali

Romania, in maratonul falimentului national

Intr-o goana orbeasca, declansata in scopul carpirii bugetului de stat pentru a contrabalansa efectele intrarii in vigoare a cotei unice de impozitare, Guvernul Tariceanu apeleaza la artificii dupa artificii. Legislativ, echipa de la Palatul Victoria actioneaza intr-o frenezie, incercand sa convinga retroactiv FMI ca incasarile bugetare nu sunt puse in pericol.

Unul dintre actele normative aprobate in acest sens, Ordonanta de Urgenta nr. 26/2005, abroga dispozitiile legale referitoare la plata obligatiilor bugetare restante. Justificata ca un instrument necesar disciplinarii contribuabililor, asigurarii egalitatii de tratament si favorizarii unui mediu de afaceri concurential, ordonanta anterior mentionata risca sa arunce in aer economia din Romania. Cat despre urmarile ei concrete, cu siguranta ordonanta va asigura accesul egal al firmelor romanesti - de stat sau private - la faliment.

MOARTEA PRIVATIZARII. Mai concret, societatilor (inca) de stat, cele mai multe decapitalizate si aflate intr-o perpetua intarziere la onorarea obligatiilor bugetare, li se rapesc pana si palidele sperante intrezarite de privatizare. Daca firmele la care transferul dreptului de proprietate a avut loc pana-n data intrarii in vigoare a OUG 26/2005 ori care au clauze specifice in contractele de vanzare-cumparare (inlesnirile la plata in aceste cazuri deriva insa din respectarea prevederilor legii) vor beneficia in continuare de facilitatile primite, cele care urmeaza a fi scoase la privatizare nu se vor mai bucura de masurile stimulatorii din Legea 137/2002, intrucat ele au fost abrogate. Pe cale de consecinta, interesul investitorilor pentru cumpararea actiunilor statului la aceste societati va tinde spre zero, in contextul in care nimeni nu simte nevoia sa achizitioneze datorii, ci afacerea in sine.

CONDITII INFERNALE. Societatile debitoare care au avut inlesniri la plata obligatiilor (buget de stat si asigurari sociale, somaj, asigurari sociale de sanatate etc.) vor beneficia de mentinerea lor numai daca, pana la 30 aprilie 2005, vor face dovada stingerii sumelor cuprinse in rate, a obligatiilor fiscale curente. In cazul in care au avut si intarzieri, organele fiscale competente vor calcula si comunica debitorilor diferenta de dobanda si penalitatea de intarziere aferenta, in conditiile in care acestea curg de ani in sir in cuantumuri corespunzatoare ratei inflatiei din anii precedenti, mult mai mari decat actualul 0,06%/zi. Prevederile se vor aplica si societatilor in cazul carora au inceput sau au continuat, dupa caz, masurile de executare silita. Aceste operatiuni vor continua pana la valorificare, sumele obtinute urmand a fi folosite exclusiv pentru stingerea titlurilor executorii pentru care a inceput executarea silita.

URMARI DRAMATICE. Consecintele punerii in aplicare a proaspetei ordonante vor fi extrem de dure pentru mediul economic autohton. Pe de o parte, este de asteptat declansarea unui val de executari silite si de blocari de conturi, cu precadere la nivelul intreprinderilor de stat, dar nici cele private nu vor fi ocolite. Fapt care, fara doar si poate, va genera lipsa de eligibilitate a acestor entitati, care vor fi puse in situatia de a nu mai avea acces la licitatii. Toate acestea la un loc implica, desi autoritatile evita s-o spuna direct, o noua transa substantiala de concedieri, iar bugetul specific va trebui rectificat in plus de catre Guvern, pentru asigurarea sumelor suplimentare necesare platii ajutoarelor de somaj. Cu alte cuvinte, ce iei pe mere dai pe pere, fiindca - in esenta - cele mai multe dintre sumele incasate la fondul de somaj pana la sfarsitul lunii aprilie vor fi directionate inspre platile ajutoarelor de somaj. Pe de alta parte, societatile comerciale care au contracte cu entitati bugetare si care vor ajunge in executare silita tocmai din cauza neplatii prestatiilor efectuate vor fi cat se poate de indreptatite sa actioneze statul in instanta si sa ceara executarea lui silita. Mai mult, acestea vor putea, in acelasi timp, sa reclame inegalitatea de tratament la Consiliul Concurentei si sa solicite instantelor suspendarea executarii lor silite pana la primirea banilor de la stat.

VARIANTE

Unele dintre posibilele solutii pentru evitarea blocajului economiei, inventariate de specialisti contactati de Jurnalul National, vizeaza fie conversia in actiuni a debitelor catre creditorii bugetari (in vederea valorificarii ulterioare a acestor titluri), fie etapizarea in termeni mai realisti a obligativitatii platilor restantelor, fie o combinatie a ambelor optiuni.

Fiscul vrea sa-i mature pe toti rau-platnicii de pe piata

INOVATOR. Seful Finantelor face capitalism prin lichidare

Reprezentantii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) sustin ca OUG 26/2005 va face curatenie printre rau-platnici, incepand de la 1 mai. "Prin Ordonanta de Urgenta 26/2005, Guvernul stabileste ca din 11 aprilie nici o firma din Romania nu va mai primi nici un fel de inlesniri la plata pentru sumele restante datorate bugetului, iar rau-platnicii care nu sunt la zi cu platile isi vor pierde aceasta facilitate", afirma Gica Rosu, director general adjunct la Directia de Colectare a Creantelor Bugetare din cadrul ANAF. Ea adauga ca acest act normativ pune in aplicare unul din punctele programului de guvernare. Exceptie fac numai firmele care au deja angajate inlesniri la plata, pe care le-au respectat cu sfintenie, sau societatile comerciale care au avut asemenea facilitati, le-au pierdut, dar vor reusi pana sambata, 30 mai, sa-si stinga toate restantele si sa reintre in grafic.

ULTIMA SUTA. Pentru restul rau-platnicilor vin vremuri grele, avertizeaza reprezentantii ANAF. "Daca societatile nu-si achita voluntar aceste obligatii, statul isi va recupera banii prin executare silita, iar unele firme vor intra in faliment", spune Rosu. Potrvit legislatie actuale, o companie poate fi declarata falimentara daca are catre stat datorii mai mari de 3 mii de euro si nu a facut plati bugetare timp de 30 de zile.

Nimeni nu poate sti cate firme din cele care au pierdut facilitatea reesalonarilor vor putea sa faca rost de bani si sa se salveze pe ultima suta de metri, repunandu-se in graficul finantelor, pana la 30 aprilie.

"Daca intervalul de timp dintre intrarea in vigoare a ordonantei si termenul pana la 30 aprilie ar fi fost mai lung, probabil, ca multe societati ar fi putut sa plateasca. De exemplu sa ia un credit de la banca", spune directorul ANAF. "Este singura solutie, insa imi este greu sa va spun daca ei reusesc sa ia creditul si sa si plateasca", adauga Rosu.

PREOCUPARE. Guvernantii par preocupati de soarta firmelor. Un capitol distinct al legii se refera la repunere in termen a unor inlesniri la plata pierdute din diverse motive si pentru care societatile comerciale sunt obligate sa plateasca pana la 30 aprilie. "O societate avea niste rate la debite si la dobanda pe care avea obligatia sa le plateasca lunar. Daca a platit o rata cu o intarziere de doua zile sau obligatia curenta cu o intarziere mai mare de 90 de zile, atunci a pierdut inlesnirea. In toate aceste situatii, firma poate reintra in graficul reesalonarilor daca face dovada la organul teritorial, pana la 30 aprilie, ca si-a achitat toate obligatiile curente si ca si-a reconstituit garantia", explica seful Directiei de Colectare a Creantelor Bugetare. Rosu adauga ca societatile care nu vor reusi sa faca rost de bani ca sa-si achite aceste obligatii bugetare vor pierde reesalonarile, iar statul isi va recupera banii prin executare silita.

BILANT. Din cele aproximativ 11.579 de inlesniri la plata acordate pentru toate bugetele, respectiv de stat, de pensii, de somaj, de sanatate, la 31 decembrie 2004 erau respectate. "Dintre acestea, la 31 decembrie 2004, (n.r. - nu au mai fost acordate altele) erau respectate 7.155, ceea ce reprezinta un procentaj de respectare de 62%. Restul, de 38%, este reprezentat de potentialii beneficiari ai Ordonantei 26", a declarat directorul din ANAF. Aceasta a mai precizat ca sanse reale au numai firmele care si-au pierdut inlesnirile la plata in ultimele sase luni.

"E greu de presupus ca cel care a piedut aceste facilitati cu un an in urma are acum in trei saptamani capacitatea de a plati toate ratele si obligatiile curente", opineaza Gica Rosu. Sigur este ca achitatrea sumelor ce fac obiectul inlesnirilor prin acest act normativ bugetul va recupera 9.828,9 miliarde de lei, banii pe care-i datoreaza statului firmele care sunt in grafic, pe cele 7.155 de inlesniri la plata. Lor li s-ar putea adauga banii pe care i-ar putea face rost, pe ultima suta de metri, unele firme datoare. Inlesniri la plata au acordat toti creditorii bugetari, respectiv Ministerul Muncii (pentru asigurari sociale si somaj), Ministerul Finantelor si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (pentru fondul bugetului de sanatate). Incepand cu 1 ianuarie 2004, ANAF a preluat administrarea tuturor acestor contributii, inclusiv a restantelor la plata.

FARA COMPENSARI. Directorul ANAF precizeaza ca nu se pot face compensari cu datoriile pe care unele firme le au cu anumite regii sau ministere. "Au o relatie comerciala cu o societate sau regie care are si subventii de la buget. Este o relatie comerciala si firma in cauza trebuie sa-si ia toate masurile ca sa-si recupereze banii de la ministerul sau agentia respectiva sau de la primarie. Acestea nu sunt obligatii bugetare, ci comerciale. Nu se pot compensa decat TVA de rambursat sau acciza de recuperat cu alte obligatii bugetrare restante", explica Gica Rosu. (Daniela Ivan)

EXCEPTIILE ACCEPTATE

Pentru societatile care au fost privatizate inainte de 11 aprilie si la care a avut loc transferul de proprietate (inclusiv plata), dar Avas si Ministerul de Finante nu a apucat sa dea ordinul comun de inlesnire la plata, facilitatea va fi mentinuta. "Au si in contractul de privatizare o clauza aparte si pentru a evita o sumedenie de procese care s-ar fi putut declansa - am decis ca pentru societatile la care banii din privatizare s-au dat - sa se pastreze inlesnirile, la data transferului dreptului de proprietate", explica directorul ANAF. Pana la intrarea in vigoare a acestui act normativ au fost in vigoare niste legi si ordonante prin care se reglementa modalitatea de privatizare a unor societati din industrie, transporturi si agricultura, care beneficiau de inlesniri la plata in momentul privatizarii.

Colosii brasoveni de stat raman intangibili

TINTA. Magnatul brasovean Ioan Niculaie, cautat de Fisc pana in maduva oaselor

Marii datornici brasoveni s-au inghesuit sa se conformeze prevederilor actului normativ. Directia Generala a Finantelor Publice Brasov spera sa obtina mai multe resurse la bugetul consolidat prin capacitarea firmelor debitoare care-si pierdusera esalonarile anterioare. Unii patroni au facut imprumuturi la banci, pentru ca dobanzile si penalitatile percepute de Finante depasesc cu 10% dobanzile impuse de bancile din Romania, pe perioada unui an.

La Brasov, situatia sintetica a evidentiat 92 de inlesniri pierdute pentru 91 de firme care au beneficiat de Ordonanta 40. Sase societati au beneficiat de Ordine Comune (emise de MF si AVAS) in urma privatizarii si, desi au fost cumparate pe nimic prin interventiile politice ale celor aflati la putere, li s-au acordat esalonari in baza Legii 136, pe 5 ani, cu o perioada de gratie de 6 luni.

DISPERARE. Romradiatoare face eforturi disperate sa reintre in esalonarea pierduta, prin conformare la prevederile OG 26, avand nu mai putin de 314 miliarde datorii la bugetul consolidat de stat (fisc si asigurari sociale). Nici patronul Ioan Neculaie nu se gaseste intr-o situatie foarte fericita. Firmele sale - Prefa, Prescon Brasov si Lemexim - au impreuna peste 100 de miliarde datorii la stat, dar prin Ordonanta 26 Prefa isi va reobtine esalonarea la cele 93 de miliarde de lei rate restante ale datoriei la buget. Neculaie va obtine in acest scop un imprumut de la BCR, in suma respectiva, pana la 30 aprilie, termenul limita de rambursare catre Finante. Prescon Brasov se afla de altfel in prevederile OG 40, in timp ce Prescon este executata silit de Finante pentru 81 de miliarde de lei datorii la buget. Icim, o alta firma a lui Neculaie, este in lichidare, potrivit Legii 64, cu 120 de miliarde de lei datorie. Din acelasi grup de firme face parte si Romaco, aflata tot in lichidare, ca si Asociatia FC Brasov. Lemexim are datoriile esalonate prin OG 40, iar Pro Roman, cu 30 de miliarde de lei datorii la stat, este inca disputata in instanta. Aproape toate firmele lui Neculaie au sechestre asiguratorii, din partea Finantelor, pe terenuri, cladiri si utilaje. Chiar si autoturismele Porsche Cheyenne, doua Mercedesuri, un Ford si o motocicleta Honda au fost scoase la licitatie de Finantele brasovene. Doar pentru Porsche, pretul de plecare a fost 960 de milioane de lei, suma considerata insuficienta de magnatul brasovean. Firma Piatra Mare SA insa nu are nici o datorie la stat, intrucat Neculaie nu concepe sa-si pericliteze hotelul din Poiana in care a investit cateva milioane de dolari. Patronul FC Brasov a declarat ca sunt in curs de achitare toate datoriile catre stat sau in curs de esalonare.

Grupul Oligopol a intrat in colaps fara a avea vreo sansa de redresare. Patronul Ioan Olaru a reusit in doar cativa ani sa falimenteze cateva intreprinderi rentabile de stat. Grupul format din Awe-hd - 53,5 miliarde de lei datorii la stat, Coloseum - 13,2 miliarde de lei, Fluvileg - 62,9 miliarde de lei, Oligopol - 16,5 miliarde de lei, Pomor - 4 miliarde de lei, Prodlemn - 42 miliarde de lei, Prorem UTB - 176 miliarde de lei, SUDV - 4 miliarde de lei, Scudiver UTB - 113 miliarde de lei. Totalul datoriilor catre stat ale firmelor lui Olaru este de 486 miliarde de lei, conform situatiei existente la Finantele brasovene. Dintre acestea, sapte sunt in lichidare la Legea 64, iar doua, Oligopol si SUDV, functioneaza, dar sunt sub sechestru asigurator. Olaru nu a reusit inca sa se conformeze Ordonantei 26, mai mult, si-a permis sa ameninte in mod grav personalul Serviciului Colectare-Venituri din cadrul Administratiei Financiare Brasov, aspect semnalat de functionari. Tractorul UTB cu 3.700 de miliarde de lei datorii la bugetul de stat consolidat, Rulmentul cu 1.400 de miliarde de lei, Sere Brasov cu peste 100 de miliarde de lei, Avicola Brasov cu 70 de miliarde raman mai departe sub cupola Legii 137, fiind scoase la privatizare si sub administratie speciala. Fartec SA a ajuns intr-o situatie fara iesire, fiind in faliment potrivit Legii 64. Doar ICA Ghimbav isi plateste datoriile catre stat la zi, avand 30 de miliarde de lei datorie la buget.

CREDITE. Directorul DGFPCFS Brasov, Lucian Voinescu, spune ca, "daca societatile comerciale vor sa beneficieze de o dobanda mai mica, pot apela la credite bancare pentru o dobanda de 12%-14%, fata de 22% cat percepe bugetul de stat (0,06%/zi dobanzi si 0,5%/luna penalitati)". El aprecieza ca in proportie de 90% din cei care se pot incadra si pot beneficia de OG 26 s-au si incadrat, contractand credite bancare si achitand ratele pentru a reintra in prevederile Ordonantei 40. (Libiu Mateescu)

Asteptare impasibila si resemnata in Dolj

Aparitia OUG 26/2005 nu prea-i sperie pe contribuabilii doljeni aflati fie in administrare speciala, fie in curs de privatizare sau deja privatizati. Peste 10.000 de miliarde de lei - aceasta este suma pe care Directia Generala a Finantelor Publice Dolj o are de recuperat de la contribuabilii de pe raza judetului.

EFORT. Cu toate acestea, marii contribuabili care nu au respectat graficele de esalonare a datoriilor au termen pana vineri sa-si achite obligatiile curente la zi si restantele. Numai ca si acestea se ridica la zeci sau sute de miliarde de lei, ceea ce implica un efort financiar imens, si asta chiar inainte de Sarbatorile de Pasti, cand majoritatea angajatilor se asteapta la plata salariilor si, eventual, a unor prime.

ANUNT. Desi situatia nu este deloc roz, reprezentantii marilor unitati industriale craiovene nu se arata prea afectati. Directorul general al Electroputere Craiova (de departe cel mai mare datornic, cu peste 1.000 de miliarde de lei), Cornel Mondea, spune ca unitatea se afla in plin proces de privatizare si in administrare speciala. "AVAS a anuntat, chiar zilele acestea, o noua privatizare. Ar fi a cincea in ultimii cinci ani. Deocamdata suntem in administrare speciala si inca nu s-a luat o decizie concreta cu privire la viitorul fabricii", declara Cornel Mondea, fost prefect de Dolj. Fabrica de Avioane Craiova se afla si ea tot in administrare speciala si a beneficiat, anul trecut, o data cu infiintarea Parcului Industrial, de scutiri de 140 de miliarde de lei. Unitatea mai datoreaza statului putin peste 18 miliarde de lei. SC Masini Agricole si Tractoare datoreaza, la randu-i, catre bugetul de stat, aproximativ 22 de miliarde de lei, dar a respectat esalonarea si beneficiaza, de asemenea, de subventii insemnate, asa ca nu pare afectata de OUG 26/2005. O situatie speciala se regaseste la fosta Intreprindere de Utilaj Greu (IUG), actualmente Popeci Utilaj Greu, dupa numele patronului. Unitatea nu a putut respecta graficul de esalonare, dar incearca acum sa obtina un credit bancar, pentru plata obligatiilor curente la zi si a restantelor, astfel incat sa poata beneficia, in continuare, de esalonare - dezvaluie surse din cadrul Ministerului Finantelor. Patronul Constantin Popeci (de asemenea fost prefect de Dolj) declara ca fabrica isi va achita datoriile saptamana aceasta: "Este un efort financiar foarte mare, care va fi amortizat in aproximativ 18 luni, dupa calculele noastre. Am facut un credit bancar si vom achita 54 de miliarde pana la data de 30 aprilie". (Cristian Vasilcoiu)

40 de "clienti"

Un numar de 40 de firme sucevene care au pierdut in ultimii ani inlesnirile sau esalonarile obtinute pentru plata obligatiilor fiscale fata de bugetul de stat risca sa fie "executate" de Fisc dupa data de 1 mai.

Agentii economici respectivi, ale caror obligatii restante fata de bugetul de stat ating suma de 160 de miliarde de lei, intra sub incidenta OUG 26/martie 2005. Mihai Horodinca, director adjunct in cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Suceava, a declarat ca cele 40 de firme beneficiau de inlesniri sau esalonari la plata in baza Ordonantei de Urgenta nr. 40/2002 si a actelor normative ulterioare, insa din cauza ca nu si-au respectat termenele de plata, precum si alte conditii impuse de lege au pierdut aceste facilitati fiscale.

"In sprijinul acestor agenti economici a fost data OG 26 din martie 2005, care prevede ca toti cei care au pierdut inlesnirile la plata au posibilitatea sa beneficieze din nou de ele daca isi achita obligatiile restante din planul de reesalonare", a spus Horodinca.

El a subliniat ca firmele sucevene care intra sub incidenta OUG 26 nu au nume sonore si ca impactul social in cazul "executarii" acestora nu va fi unul semnificativ.

De mentionat ca valoarea totala a obligatiilor restante pe care firmele sucevene le au catre bugetul de stat se ridica la aproximativ 2.000 de miliarde de lei, insa grosul lor nu intra sub incidenta OUG 26. Parte din societati au inlesniri la plata, dar respecta graficele de reesalonare a debitelor restante. (Nicu Amuraritei)

Premiantii fiscali

Patru societati valcene ar putea pierde dreptul de a mai putea beneficia de inlesniri la plata obligatiilor bugetare restante. La data de 31 martie 2005, in Valcea existau 35 de firme care-si respectau ratele, dintre care doua aveau sumele amanate in vederea platii lor in termen de 3 ani de la data semnarii conventiei. Existau esalonari si amanari la plata in valoare de 177,4 miliarde de lei. Dobanzile penalitati amanate in vederea executarii la data de 31 decembrie 2006 - termenul-limita - erau de 339,5 miliarde de lei. Daca agentul economic respecta conditiile, va beneficia in continuare de scutiri. Dintre cele 35 de societati, CET Govora are cea mai mare suma inlesnita la plata. In schimb, exista categoria celor care fac dovada ca-si achita toate debitele si ratele, ei putand beneficia in continuare de inlesniri: Sincop, Hardut, Transcomar si Scand. Suma totala datorata de aceste societati se ridica la 13,6 miliarde de lei, inclusiv sumele executate. Ion Capitanu, director in cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Valcea, declara: "In situatia in care un agent economic nu respecta conditiile si nu i se mai mentine inlesnirea la plata, se reiau masurile de executare silita. Pana atunci, masura executarii silite nu se aplica acestei categorii de agenti economici". (Octavian Herta)

Cutitul a ajuns la os

Procedura de executare din Timis este mai mult decat greoaie. Doru Dudas, directorul interimar al finantelor timisene, sustine ca, pana in momentul de fata, datoriile unor agenti economici catre bugetul de stat se ridica la aproximativ 300 de miliarde de lei. De mai bine de cinci ani, in mare parte topul firmelor banatene cu datorii nu s-a prea schimbat, pe primele trei locuri ramanand, invariabil, aceleasi societati comerciale: UMT, CFR si Stimel. De exemplu, la SC "Stimel" SA, chiar saptamana trecuta a avut loc o licitatie in urma unei executari silite, dar, din pacate, nici un investitor nu s-a inghesuit sa achizitioneze bunurile societatii, evaluate, cu tot cu teren, la suma de 75 miliarde de lei. "Ordonanta 26 va reglementa, cu siguranta, situatia firmelor care au datorii catre bugetul de stat. Noi am instiintat pe toata lumea ca, daca nu se vor achita debitele, firmele vor intra in executare silita. A fost mai mult decat un ultimatum...", a declarat directorul intermiar al DGFP Timis, Dorul Dudas. De cealalta parte, managerii firmelor amenintate cu lichidarea sustin ca "cutitul a ajuns la os", iar daca vor cadea de acord cu o reesalonare a datoriilor, pana la finele anului, se vor achita de restantele fata de bugetul de stat. (Tiberiu Kiss)

Minerii, mai egali

11 companii de minerit aflate in subordinea MEC vor primi un ajutor de stat in valoare totala de 4.171 miliarde de lei, reprezentand obligatii neachitate catre buget aferente anului trecut. CNL "Oltenia" a primit cea mai mare scutire, in suma de 1.708 miliarde de lei, pe locul secund situandu-se CNH - Petrosani, cu 1.379 miliarde de lei.

Pe lista mai figureaza Societatea Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase "Remin" - 298 miliarde de lei, Compania Nationala "Minvest" - 249 miliarde de lei, Societatea Nationala a Carbunelui - 227 miliarde de lei, Moldomin - 72,2 miliarde de lei, Minbucovina - 61,8 miliarde de lei, Cupru Min - 55,2 miliarde de lei, Societatea Miniera Banat - 55 miliarde de lei, Compania Nationala a Uraniului - 40,9 miliarde de lei si Societatea Comerciala Baita - 23,6 miliarde de lei.