Nota de plată a Brexit-ului a ajuns în România

Exportatorii români care au contracte în Marea Britanie pierd zilnic 1,5 milioane de euro ca urmare a deprecieri lirei sterline cu 15%. Dacă situaţia se va menţine mult timp, firmele vor fi în pragul dezastrului. Şi agricultorii vor avea mai puţini bani.

Marea Britanie estea a cincea destinație de export pentru România, cu un volum total de 649,9 milioane de euro în primul trimestru din acest an, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor furnizate de  Ministerul Economiei. "La o cădere a lirei sterline de 15%, avansată de consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, înseamnă că noi vom pierde 1,5 milioane de euro în fiecare zi de export ", a explicat Mihai Ionescu, copreşedintele Consiliului de Export al României. El a mai adăugat că exporturile româneşti în Marea Britanie sunt reprezentate de  maşini şi echipamente-47%, confecţii-23% , auto şi componente auto-18%. Mai mult, Mihai Ionescu solicită autorităţilor să adopte măsuri pentru compensarea firmelor care suportă pierderi din cauza Brexit-ului, având în vedere că oamenii de afaceri nu şi-au luat măsuri de protecţie deoarece nu au crezut că votul va fi în favoarea ieşirii Marii Britanii din UE.

Agricultura, pierderi de 100 mil. euro/an

Şi fermierii români vor avea de pierdut din cauza plecării Marii Britanii din UE. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a făcut calculul, iar suma care nu ar mai ajunge în visteria statului român pentru agricultori nu ar fi deloc neglijabilă. "Având în vedere că UK participă cu 8,5 miliarde euro net pe an la bugetul UE, asta înseamnă că România poate pierde în jur de 100 milioane euro/an numai la capitolul agricultură”. Suma aceasta ar reprezenta în jur de 3% din toţi banii care îi revin României pe programele de dezvoltare în agricultură până în 2020. Luând în calcul cotizaţia Marii Britanii la UE, agricultura românescă primeşte anual fonduri în valoare de 3,4 miliarde de euro. Problema României este că nu foloseşte această oportunitate.(Andreea Stroe)

Listările la Londra, sub semnul întrebării

Listarea Hidroelectrica pe bursa londoneză ar putea întârzia, a declarat Răzvan Nicolescu, fostul ministru al Energiei în guvernul Ponta. “ Nu-mi dau seama cât de mult. Este o schimbare, prospectul nu mai poate fi aprobat doar de ASF-ul nostru, ci va trebui şi de autoritatea lor de supraveghere”, a declarat acesta.  Dezavantajele listării duale s-au văzut imediat după votului din Marea Britanie, când lichiditatea pentru titlurile româneşti listate acolo a fost mai mică decât la Bucureşti şi volatilitatea a fost mai ridicată. "Companiile au pierdut mai multă valoare la Londra decât la Bucureşti. Mecanismul descoperirii preţului funcţionează mai bine acolo unde este lichiditatea mai mare. Din păcate, listările secundare au condus la fragmentarea lichidităţii pe emitenţii români", a declarat directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, Ludwik Sobolewski. Potrivit acestuia, peste câţiva ani companiile româneşti listate la Londra s-ar putea să fie prinse în capcană fără posibilitatea de a-şi majora capitalul.

Moneda naţională se ţine bine în faţa euro

Leul s-a apreciat ieri în faţa monedei europene cu 2,14 bani, până la un curs de 4,5152 lei/euro, recuperând aproape toată pierderea pe care a suferit-o vineri, după anunţarea rezultatului din UK. În schimb, leul a continuat să se deprecieze, ieri, în raport cu dolarul american, cursul anunţat de BNR fiind de 4,0924 lei/dolar.

Cel mai mare exportator român în Marea Britanie este Ford, care deţine uzina de la Craiova, potrivit INS. În Top 5 sunt numai companii din industria auto şi a componentelor auto: Takata, Automobile Dacia, Sews România şi Draexlmaier. Sunt companii care se pot redresa, având pieţe mari de desfacere. În schimb, mult mai lovite sunt  firmele de confecţii care exportă în UK, în lohn, haine de peste 117 milioane de euro şi care nu pot să facă faţă mult timp cursurilor liră-euro-leu.

Vestea bună este că importurile şi exporturile dintre România şi Marea Britanie nu au o pondere importantă, iar în sistemul bancar nu e capital britanic, a afirmat premierul Dacian Cioloş. Dacă aveam schimburi comerciale mai intense, atunci pierderile ar fi fost uriaşe şi impactul asupra leului ar fi fost mai mare.