La nivelul anului trecut, deficitul fondului de pensii a fost de 14 miliarde de lei. Deşi numărul angajaţilor l-a depăşit pe cel al pensionarilor la nivel naţional, în profil teritorial doar în 13 judeţe, la care se mai adăuga şi Capitala, acest lucru era valabil. Mai mult, dintre acestea doar patru judeţe şi Bucureştiul îşi puteau permite să plătească pensiile de asigurări sociale de stat şi ale agricultorilor din CAS-ul colectat de la angajatori şi angajaţii proprii. Pentru celelalte 38 de judeţe, fără transferurile de la bugetul de stat, plata pensilor nu ar putea fi onorată.
În 2017 numărul mediu al salariaţilor a fost de 4,9 milioane, în timp ce numărul pensionarilor a fost de circa 4,6 milioane. Statistic, cifrele au început să arate mai bine după ani de zile, dar inversarea raportului se datorează doar câtorva judeţe şi capitalei. De exemplu, în Bucureşti revenea un salariat la 0,51 de pensionari, iar în judeţul Ilfov 0,53 de pensionari.
Vestul stă cel mai bine
Zona de vest a ţării, unde se regăsesc, de altfel, şi motoarele de dezvoltare economică, este cel mai bine reprezentată. Astfel, în judeţul Timiş raportul dintre numărul pensionarilor şi cel al angajaţilor a fost de 0,65, în Cluj de 0,77, în Arad de 0,78, în Sibiu 0,74, iar în Braşov de 0,83. Cei mai mulţi pensionari raportaţi la numărul de salariaţi s-au înregistrat în judeţele Brăila -2,28, Teleorman - 1,75, Giurgiu - 1,74, Vaslui - 1,53 şi Neamţ - 1,47.
482.000 de angajatori erau în decembrie 2017 în România, din care 92.000 erau în Bucureşti
Cheltuielile/deficitul fondului de pensii ( mld. lei)
2010: 42/10
2011: 48/13
2012: 48/13
2014: 52/13
2015: 54/18
2016: 52/15
2017: 58/14
Deşi raportul dintre numărul salariaţilor şi cel al pensionarilor a devenit supraunitar în mai multe judeţe comparativ cu anii anteriori, mulţi dintre cei aflaţi acum în câmpul muncii sunt remuneraţi cu salariul minim pe economie şi încasările din CAS sunt mici, astfel că nu pot susţine plata pensiilor. Anul trecut, la nivel naţional, gradul de acoperire al pensiilor din CAS a fost de circa 80% şi numai judeţele Ilfov, Timiş, Cluj şi Sibiu, plus Bucureştiul, au avut un grad de acoperire de peste 100%. Pe ultimele poziţii s-au situat judeţele Hunedoara, unde gradul de acoperire a fost de circa 32%, Mehedinţi 30% şi Teleorman cu 28%.
Cele mai mici şi cele mai mari pensii (Pilonul I)
Datele statistice arată că la sfârşitul anului trecut, cele mai mici pensii erau plătite în Botoşani, în medie 860 de lei pe lună. Per total, erau şase judeţe unde pensia medie era sub 900 de lei. Cele mai mari pensii erau plătite în Bucureşti, 1362 de lei lunar. Capitala era urmată de judeţele Hunedoara, Gorj şi Prahova. Deşi sunt judeţe care nu se pot lăuda cu o situaţie economic prea bună, în acest judeţe sunt mulţi pensionari care provin din industria minieră şi petrolieră şi asta pentru că mulţi pensionari de acolo sunt foşti mineri sau petrolişti.
Judeţele cu cei mai mulţi pensionari martie 2017/2018
Judeţ 2017 2018
Prahova 196.851 197.183
Cluj 167.939 169.803
Dolj 150.694 150.000
Judeţele cu cei mai puţini pensionari martie 2017/2018
Judeţ 2017 2018
Tulcea 44.980 45.504
Covasna 45.615 45.804
Ialomiţa 55.619 55.290