Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
FMI critică "noul ROBOR" şi cere o impulsionare a dobânzilor, fapt ce ar afecta interesele celor cu împrumuturi, dar ar domoli preţurile. Reprezentanţii sistemului bancar, deloc încântaţi de recenta modificare legislativă, se arată reticenţi faţă de posibilitatea ca guvernanţii să revină la "vechea ordine" şi totodată circumspecţi în a prognoza o modificare radicală, aplicată de banca centrală. Pentru românii cu credite, bucuria ar putea să fie de scurtă durată, deoarece există posibilitatea ca ratele să urce, chiar dacă înlocuirea ROBOR cu IRCC a fost gândită ca o soluţie salvatoare.
Vizita misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti s-a încheiat cu două mesaje principale. Primul constă în recomandarea ca Banca Naţională a României (BNR) să majoreze dobânda-cheie (în prezent de 2,5%), pentru a domoli creşterea preţurilor, în condiţiile în care avem cea mai mare rată a inflaţiei din UE, 4,1% în mai 2019 faţă de mai 2018. Al doilea mesaj reprezintă o observaţie critică la adresa indicelui de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), recent introdus în legislaţie ca înlocuitor al controversatului ROBOR.
Presiuni inflaţioniste ridicate
"Înăsprirea suplimentară a politicii monetare este necesară deoarece presiunile inflaţioniste ar urma să rămână ridicate", a transmis Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI pentru România. "Managementul strict al lichidităţilor anunţat de BNR este un pas în direcţia potrivită. Prin contrast, recent introdusul indice de referinţă pentru împrumuturile bancare va limita transmiterea politicii monetare", a mai spus Lee. Noul indice a fost primit cu sentimente pozitive în piaţă, pentru că dobânzile au scăzut. Dar banca centrală avertizează că acest trend se poate schimba. "Deși prima valoare publicată a IRCC este mai redusă decât cea a ROBOR, este necesar un comportament prudent al debitorilor în contractarea creditelor cu dobândă variabilă, riscul de majorare a acesteia pe perioada contractuală menținându-se, mai ales în cazul creditelor ipotecare, care parcurg mai multe cicluri economic", se arată în Raportul BNR asupra stabilităţii financiare pe luna iunie 2019.
Posibil ca ratele să crească
Citește pe Antena3.ro
Acelaşi lucru îl spune şi Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale. "Dobânzile au coborât pentru că în această primă etapă, IRCC a fost determinat luând în calcul datele pe trimestrul 4 din 2018. Urmează să fie aplicate cifrele pe trimestrul 1 al acestui an, astfel că e posibil ca dobânzile să crească", a declarat Vasilescu, pentru Jurnalul. Referitor la o posibilă înăsprire a politicii monetare, acesta a refuzat să facă predicţii înainte de întrunirea Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care este programată pentru data de 4 iulie, dar a amintit că "BNR a luptat cu inflaţia anuală record de 5,41%" (din mai 2018), menţinând neschimbată dobânda-cheie, deşi FMI recomandase o creştere. "Dar atunci am fi lovit în creşterea economică", a menţionat Vasilescu.
Guda: Greu de crezut că vor renunţa
Reticenţe faţă de noul indice manifestă şi Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). El crede că oficialii FMI sunt „mai degrabă preocupaţi de cauzele volatilităţii din piaţă”. Guda a explicat că „IRCC reflectă trecutul şi prezentul”, în timp ce „ROBOR este ancorat în anticipaţiile pe 12 luni”. Totuşi, în opinia reprezentantului analiştilor financiar-bancari, este „greu de crezut că se va renunţa la IRCC, după ce acest indice a fost mediatizat intens şi prezentat ca o salvare pentru România”. „Efectele sale nu sunt însă atât de spectaculoase pe cât se aştepta. Ratele bancare pot scădea cu maximum 5-10%. Imposibil să coboare la jumătate, aşa cum s-a previzionat”, a afirmat Iancu Guda.
IRCC se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul de referință, iar rata de dobândă zilnică a tranzacțiilor interbancare reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața monetară interbancară.
