Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ciuda declaraţiilor liniştitoare date de mai marii vremii din UE şi din România, Uniunea Europeană nu va mai fi niciodată cum a fost înaintea Brexit-ului. Efectele votului din Regat se vor resimţi mult timp în toate colţurile Europei, la Berlin, Praga, Roma sau la Bucureşti. Autorităţile române au reuşit să sprijine leul şi să micşoreze impactul pe termen scurt, însă nori negri plutesc aspra economiei.
Ce se va întâmpla cu euro, va dispărea în câţiva ani sau va rămâne o monedă importantă care se luptă de la egal la egal cu dolarul? Care va fi soarta românilor care lucrează în Marea Britanie? Cu cât se vor diminua exporturile şi investiţiile către şi dinspre Regat dacă nu vor mai exista beneficiile şi facilităţile apartenenţei la UE? Sunt întrebări la care vom afla răspunsul în lunile şi anii ce vin. Deocamdată lucrurile sunt în desfăşurare şi ţine de capacitatea UE şi a României de a negocia cu britanicii şi de dorinţa ţărilor membre de a rămâne în Uniune.
Viitorul euro nu e roz
Românii care au economii în euro se întreabă dacă să le schimbe sau nu în lei. Analiştii financiari-bancari îi sfătuiesc să nu facă nici un fel de tranzacţie acum sub presiunea momentului pentru că vor pierde bani. “ Acum tranzacţiile nu se fac la valori reale, trebuie aşteptat ca lucrurile să se aşeze”, a declarat Dan Schwartz, manager partener RSM. Viitorul monedei unice europene nu este deloc roz. "Cred că euro, în forma actuală, va dispărea în următorii trei până la cinci ani", a spus pentru CNBC Jim Mellon, președintele Burnbrae Group. Este doar o opinie, există şi altele care susţin că euro nu va avea de suferit pentru că Marea Britanie nu are euro ca monedă naţională. Depozite în valută ale românilor se ridică la echivalentul a 56,5 miliarde lei, marea majoritate sunt în euro sau în dolari.
Leul rezistă ajutat de BNR
Vineri, imediat după brexit, leul a rezistat eroic sprijinit şi de Banca Naţională care a cotat moneda europeană la 4,5366 lei, în creştere cu 1,87 bani faţă de cotaţia de joi, dinaintea votului. Şi dolarul american a fost cotat la 4,0766 lei, mai mare cu 10,67 bani, faţă de ziua anterioară. Leul nostru a pierdut mai puţin decât celelalte monede din regiune, însă şocul s-a dus pe indicele Robor care a urcat cu 11% şi a atins nivelul maxim al ultimelor cinci luni.
Nu şi Robor-ul care urcă galopant
Dacă BNR va merge pe această linie, românii ar putea plăti rate mai mari la creditele în lei, începând de luna viitoare avînd în vedere că Robor la trei luni stă la baza calculului ratelor la creditele în lei. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu ne linişteşte şi ne spune că Banca Centrală are la dispoziţie toate instrumentele necesare pentru a atenua eventuale şocuri şi reacţii. Rămâne de văzut ce va face cursul şi roborul astăzi, a doua zi de cotaţie după brexit.
Adio relaxare fiscală
Măsurile de relaxare fiscală amânate pentru 2017, care erau deja puse sub semnul întrebării ca urmare a depăţirii deficitului bugetar de 3%, vor trebui amânate. Statul român nu-şi va permite acum să facă alte împrumuturi având în vedere că va creşte costului finanţării de pe pieţele internaţionale. Imediat după brexit, Ministrul Finanţelor a trasmis acest mesaj. "Se impune mai mult ca oricând o politică fiscal-bugetară prudentă şi o responsabilitate mai mare din punct de vedere al promovării măsurilor care ar putea afecta ţintele bugetare şi care ar putea amplifica temerile pieţelor financiare”. Să vedem dacă va reuşi să se impună avînd ân vedere că este an electoral.
Fondurile europene se răresc
România ar putea primi mai puţini bani de la UE, având în vedere că Marea Britanie a contribuit cu 8,4 miliarde de euro net, anul trecut, la bugetul UE. Prin dispariţia contribuției UK la bugetul Uniunii Europene, sursele de finanțare prin fonduri europene devin mai limitate. În acest context, România trebuie să combată corupția și să îmbunătățească capacitatea de absorbție și eficiența proiectelor de investiții din aceste fonduri pentru a fructifica cât mai bine aceste resurse. Anul trecut România a beneficiat de 2,9 miliarde de euro net de la UE.
Exporturile în Regat vor scădea
Numai 4,4% din totalul exporturilor se duc către Marea Britanie şi asta pune România într-o situaţie confortabilă comparativ cu alte ţări. Practic doar 1,5% din PIB-ul românesc depinde de britanici. Chiar şi aşa vom avea pierderi. Cea mai mare companie din România, Dacia, a exportat 26.267 de automobile în Regat, anul trecut. Odată cu ieşirea din UE piaţa din Marea Britanie va deveni mai dificil de accesat, iar taxele de import ar putea majora preţul modelelor Dacia cu până la 10%.
Românii din insulă. Vise spulberate
Cei mai loviţi vot fi cei 230.000 de români care trăiesc şi lucrează oficial în Marea Britanie şi care ar rămâne fără permise de muncă în maxim doi ani. Afectați vor fi și românii care până în momentul de faţă nu şi-au găsit loc de muncă şi care ar putea fi trimişi acasă după 6 luni de căutări active. O parte din aceşti vor pleca în alte ţări UE, dar o altă parte s-ar putea întoarce acasă presând asupra pieţei muncii. O altă categorie de români afectată de Brexit este cea a studenţilor. Taxele de studiu / şcolarizare pentru români ar putea creşte la nivelul celor aplicate azi cetăţenilor non-UE, adică aproape s-ar dubla.
Ratele pentru creditele în lei ale românilor s-ar putea majora semnificativ de luna viitoare. Robor, indicele după care se calculează ratele la împrumuturile în lei, a crecut cu 11% în prima zi după brexit.
Cine-şi lichidează acum depozite în euro şi cumpără aur sau alte monede nu va avea de câştigat. Aceste perioade sunt propice speculatorilor. Dar oamenii obişnuiţi este bine să aştepte să se liniştească apele Dan Schwartz, manager partener RSM.
„ România are o rezervă de patru luni de finanţare, astfel încât nu suntem forţaţi să împrumutăm în momente neprielnice. Dar, se impune mai mult ca oricând să dăm dovadă de responsabilitate în promovarea măsurilor cu impact fiscal”
Anca Dragu, ministrul Finanţelor
Pe termen scurt vom asista la o prăbuşire a lirei, care va face necompetitiv exportul românesc şi al celorlalte ţări către Anglia. Pe termen mediu, britanicii vor încerca să negocieze cu UE un acord de liber schimb
Mihai Ionescu, ANEIR
„Vor exista volatilităţi. Adică cursul valutar ar putea să crească sau să scadă, ca urmare a emoţiilor de pe piaţă. Vom încerca să ţinem aceste lucruri sub control (...). Pe termen lung, avem îngrijorări serioase, pe care trebuie să le soluţionăm, prin regândirea, reaşezarea structurii UE Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR
România va avea parte în perioada următoare de o finanţare a deficitului mai strâmtă, iar banii publici vor trebui chivernisiţi mai bine, în urma votului din Marea Britanie, consideră Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice.
10% din totalul titlurilor de stat emise de Guvernul României este deţinută de investitori britanici
