Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata anuală a inflaţiei, potrivit datelor Eurostat aferente lunii aprilie 2018. Şi asta, în ciuda faptului că statistica europeană ne creditează cu o inflaţie de 4,3% faţă de 5,2% cât a calculat Institutul Naţional de Statistică (INS) din România.
Diferenţa dintre cele două procente este generată de faptul că Eurostat calculează indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) după o metodologie comună în toate statele membre, în timp ce INS socoteşte inflaţia după metoda indicelui preţurilor de consum (IPC). Între cei doi indicatori nu sunt diferenţe majore în privinţa mărfurilor luate în calculul coşului de consum, însă diferă ponderea acestora. În esenţă, indicele românesc reuşeşte să prindă mai bine contribuţia economiei nefiscalizate în creşterea preţurilor.
Terapia de şoc, mai bună decât paşii mărunţi
Faptul că România are cea mai mare inflaţie dintre toate ţările din UE, chiar şi fără economia subterană, nu este întâmplător. În timp ce toate celelalte ţări au terminat liberalizările preţurilor la curent electric, gaze, energie termică, noi am finalizat acest proces abia în ianuarie 2018. Guvernanţii noştri au preferat să facă trecerea de la preţurile reglementate la cele libere cu paşi mărunţi. În schimb, alte ţări au ales aşa-numita terapie de şoc şi au făcut aceste liberalizări în perioada în care preţurile materiilor prime şi al petrolului erau în scădere pe plan mondial. Acum, inflaţia este într-o uşoară creştere la nivel global pe fondul majorării cotaţiilor la petrol şi la metale, ceea ce face mai greu de suportat liberalizarea şi induce efecte nedorite.
“Trecem printr-un puseu inflaţionist care a debutat în octombrie 2017 şi care continuă încă. Atunci a avut loc un şoc inflaţionist determinat de intervenţii ale autorităţilor de reglemenatre. S-au scumpit energia electrică, energia termică, s-a introdus o nouă acciză la combustibili”, a explicat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Acesta a adăugat că au mai avut loc încă două puseuri, în ianuarie şi în martie 2018, cauzate de creşterile de preţuri la energie electrică, tutun şi alcool.
Populaţia, afectată de două ori
Pentru a stopa creşterea preţurilor, banca centrală a fost nevoită să intervină de mai multe ori cu măsuri de politică monetară. După fiecare dintre cele trei puseuri inflaţioniste a intervenit şi a reuşit să tempereze creşterile de preţuri. Concret, în octombrie 2017, a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50 puncte procentuale. Apoi, în 2018, a recurs la trei majorări ale dobânzii de politică monetară, de la 1,75%, cât era la începutul anului, la 2,5% în prezent. Majorările dobânzilor s-au regăsit în creşterea ROBOR. Astfel, costul liberalizărilor întârziate este suportat mai mult de cei care au credite în lei.
“Noi avem o piaţă care încă nu este perfectă şi care impune anumite corecţii. Liberalizările noastre nu s-au încheiat. În plus, autorităţile de reglementare au venit cu aceste şocuri într-o perioadă în care inflaţia avea deja o tendinţă de creştere ca urmare a preţului petrolului” Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR
Energia a pus în mişcare inflaţia
• Preţul energiei electrice a crescut cu 18,2 la sută între martie 2017 şi martie 2018. Procesul de liberalizare este acum încheiat
• Prețul gazelor naturale a fost majorat cu 8 procente pe parcursul ultimelor 12 luni, din care 5,6% în ianuarie 2018
• Pe segmentul combustibililor, rata anuală de creștere s-a apropiat de 6 la sută în luna decembrie (față de 2,2 la sută în septembrie). Concretizarea celui de-al doilea pas al majorării accizei la benzină şi motorină la începutul lunii octombrie a fost dublată de consolidarea trendului ascendent al cotației petrolului la peste 60 USD/baril
• Preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu aproape 6% în ultimele 12 luni pe fondul producției deficitare de ouă la nivel european de la finele anului anterior şi al importurilor masive de legume
• Preţul mărfurilor nealimentare a crescut cu 2% ca efect al creșterii costurilor de producție ca urmare a majorării preţului la utilităţi
Trei puseuri inflaţioniste au dat peste cap preţurile
Octombrie 2017. Inflaţia a crescut cu 1,55 puncte procentuale față de luna septembrie 2017. Majorarea preţului la energie electrică pe piața concurențială, a prețurilor carburanților și a prețurilor unor produse agroalimentare au cauzat această creştere, arată datele BNR. În plus, consumul în creştere a favorizat transmiterea acestor majorări în preţul produselor alimentare şi nealimentare.
Ianuarie 2018. Datele statistice au confirmat creșterea semnificativă a ratei anuale a inflației în luna ianuarie 2018 până la 4,32 la sută, de la de la 4,1 la sută în decembrie 2017, urmată în luna februarie de o nouă creștere la 4,72 la sută. Principalele cauze identificate de BNR au fost efectele de bază aferente reducerilor impozitelor indirecte și eliminării unor taxe nefiscale în prima parte a anului 2017, care au lăsat mai mulţi bani în piaţă, dar și majorărilor recente ale tarifelor la energia electrică și cea termică, precum și ale prețurilor gazelor naturale și combustibililor.
Aprilie 2018. A fost majorată cu 2 la sută acciza aplicată produselor din tutun (până la 449 lei la 1.000 de țigarete). Însă comercianţii au mărit preţurile peste acest nivel.
