Şefa FMI riscă zece ani de închisoare

Vizita Cristine Legarde în România are loc pe fondul unui uriaş scandal în care statul francez a fost prejudicat cu 420 milioane de euro

Nici nu s-a încheiat bine ultimul acord cu Fondul Monetar Internaţional, că autorităţile române au anunţat că vor să obţină o nouă înţelegere cu instituţia financiară.

Guvernul a anunţat în mai multe rânduri că intenţionează semnarea unui nou acord cu Fondul iar Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a precizat că autorităţile de la Bucureşti îi vor contacta, în iulie, pe reprezentanţii FMI pentru a stabili data vizitei în România pentru o nouă înţelegere. Întâmplător sau nu, tot la mijlocul lunii iulie, între  15-16,  este programată vizita în România a Directorului general al FMI, Christine Lagarde. Pe agenda vizitei directorului FMI figurează întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi conducerea băncii centrale. Acum că acordul cu Fondul a fost finalizat cu succes, este foarte probabil ca discuţiile să se axeze atât pe sumele pe care le are de rambursat România, cât şi pe încheierea unui nou acord care va permite FMI să urmărească evoluţia economiei româneşti şi să se asigure că autorităţile continuă aplicarea programelor de reforme asumate.

Martor asistat în dosarul Tapie

Vizita directorului FMI survine într-un moment delicat din viaţa acesteia. Christine Lagarde este cercetată pentru abuz de putere în dosarul “Bernard Tapie” şi este suspectată că a contribuit la prejudicierea statului francez cu 420 de milioane de euro. Magistraţii francezi au decis că va avea statut de martor asistat, ceea ce înseamnă că oricând, pe durata derularii procesului, şefa FMI poate fi inculpată. Pedeapsa pe care o riscă şefa FMI nu este deloc una mică: zece ani închisoare şi plata unor daune de 150.000 de euro. Cu toate acestea, Legarde a făcut declaraţii optimiste: “statutul de martor asistat confirmă că e timpul să mă întorc la Washington şi să îmi continui activitatea ca director al Fondului Monetar Internaţional şi să raportez situaţia Consiliului de Administraţie”. Deocamdată Legarde se bucură de sprijinul instituţiei financiare care a lăudat-o pentru abilităţile sale de negociere în calitate de director general al FMI în timpul crizei datoriilor din Europa şi este văzută ca un deschizator de drumuri pentru liderii femei.

Prejudiciu de 420 de milioane de euro

Litigiul dintre omul de afaceri şi Credit Lyonnais se referă la o tranzacţie ce a avut loc în 1993 când Tapie a vândut către bancă participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas. Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie susţinând ca a fost fraudat. Tapie a fost închis aproximativ şase luni în 1997 pentru complicitate la fapte de corupţie în legătură cu aranjarea unui meci de fotbal în 1993. Credit Lyonnais, una dintre cele mai vechi bănci franceze, a dispărut în 2003, fiind absorbită de grupul Credit Agricole.

În 2007, preşedintele Sarkozy, recunoscut pentru prietenia sa cu Tapie, a sugerat că Ministerul Finanţelor, condus de Lagarde şi instituţia ce reprezenta statul în dispută, ar trebui să apeleze la o comisie de arbitraj. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.

Tapie arestat, şeful France Telecon acuzat

Acum, Curtea de Justiţie franceză o cercetează pe Legarde pentru "complicitate la fals" şi "complicitate la deturnare de bunuri publice". Dealtfel, omul de afaceri Bernard Tapie a fost arestat preventiv săptămâna trecută de brigada financiară a poliţiei pariziene iar Stephane Richard, directorul general al France Telecom-Orange, a fost pus sub acuzare pentru "fraudă în grup organizat". Richard a fost şeful de cabinet al lui Legarde şi şef al Consorţiului de realizare (structura publică însărcinată cu gestionarea pasivelor băncii Credit Lyonnais după falimentul său). Alte persoane puse sub acuzare sunt Jean-Francois Rocchi, şi unul dintre arbitrii, Pierre Estoup. Judecătorii susţin că cei trei ar fi putut participa la "un simulacru de arbitraj" pentru a determina statul să accepte un compromis contrar intereselor sale.

Strauss-Khan de la preşedinte candidat, la închisoare

Christine Lagarde a preluat funcţia de director executiv al FMI în iulie 2011. Lagarde este unul dintre cei mai populari politicieni de centru-dreapta din Franţa. Deşi nu şi-a exprimat niciodată intenţia de a candida pentru preşedinţie, Lagarde este considerată de unii politicieni de dreapta din Franţa drept un bun candidat, cu şanse de a deveni prima femeie şef de stat din istoria ţării. Mandatul de cinci ani la conducerea FMI va expira în 2016, cu un an înainte de următoarele alegeri prezidenţiale.

Cazul Legarde prezintă câteva asemănări cu cel al predecesorul său la conducerea FMI, Dominique Strauss-Kahn. Fost ministru al Finanţelor, Strauss-Kahn era considerat un politician marcant în rândul stângii franceze, divizate, un adversar redutabil pentru Nicolas Sarkozy. Ca atare, Strauss-Khan se pregătea să devină următorul candidat al Partidului Socialist la alegerile prezidenţiale din Franţa din 2012.

Strauss-Kahn a fost primul şef al FMI care a vizitat România în 2010. În România, Strauss-Kahn a avut întâlniri cu preşedintele Băsescu şi premierul Boc, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului ba chiar a susţinut un discurs în plenul Parlamentul României. Strauss-Khan a fost nevoit să demisioneze de la conducerea FMI în 2011, după ce o cameristă de la un hotel din New York l-a acuzat că a încercat să o violeze. Strauss-Kahn a fost arestat şi a respins mereu acuzaţiile de hărţuire sexuală. În final, plângerile au fost retrase după ce Strauss-Khan a plătit cameristei despăgubiri de 1,5 milioane de euro.