"Spionajul şi trădarea" aduc 520 milioane de euro: statul adună pe Electrica Muntenia Sud mai mult decât a luat pe Petrom

În timp ce o serie de foşti demnitari sunt târâţi prin justiţie de câţiva ani în dosarul "spionaj şi trădare", aşa zisele infracţiuni de care sunt acuzaţi aceştia se dovedesc extrem de profitabile pentru statul român: autorităţile vor încasa peste 500 de milioane de euro dintr-un pachet minoritar deţinut la companiile derivate din Electrica Muntenia Sud.

Electrica, entitate deţinută de stat prin ministerul Economiei, vinde 3.683.736 acţiuni deţinute la Enel Distribuţie Muntenia şi 502.328 acţiuni la Enel Energie Muntenia, reprezentând 13,57% din totalul acţiunilor la cele două societăţi. Preţul: 521 milioane de euro, cu 73 de milioane de euro peste nivelul anterior de 448,2 milioane de euro, estimat în urmă cu câteva săptămâni.

Prin vânzarea a 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud, grupul italian Enel a plătit direct 394,8 milioane euro. Tranzacţia a presupus însă ca investitorul italian să ajungă la o participaţie de 64,4%, printr-o majorare de capital de 425 milioane euro. La sfârşitul anului 2009, preţul a fost ajustat în sus cu 38 de milioane euro, suma plătită statului urcând astfel la 432,9 milioane euro.

Potrivit contractului de privatizare, încheiat în 2007, "vânzătorul va avea dreptul să solicite cumpărătorului, iar cumpărătorul are obligaţia, să cumpere toate acţiunile (şi nu doar o parte) din societate pe care vânzătorul poate să le transfere în condiţiile prevzute în clauza 17.1 (opţiunea de vânzare)", se arată în contractul de privatizare. Opţiunea de vânzare include "orice acţiuni în societate care nu au fost transferate (sau care urmează a fi transferate) către angajaţi în condiţiile legii aplicabile, în vigoare la data unui astfel de transfer", conform documentului.

De ce un preţ aşa mare
Contractul spune şi de ce Electrica ar trebui să primească un preţ aşa de mare pentru pachetul oferit. Astfel, "preţul de exercitare (în euro) al opţiunii de vânzare pentru acţiunea opţiunii de vânzare va fi valoarea cea mai mare dintre: a) preţul de achiziţie ajustat împărţit la numărul de acţiuni de vânzare sau b) un multiplu al preţului de achiziţie ajustat împărţit la numărul de acţiuni de vânzare egal cu: (preţul de achiziţie ajustat la numărul de acţiuni de vânzare x BAR aferent la data de 1 ianuarie a anului în care opţiunea este exercitată)". BAR reprezintă baza de active reglementate de către ANRE şi se ia în calcul cea de la 1 ianuarie. Cum din 2007 până acum se s-au făcut investiţii mari în reţeaua de distribuţie se ajunge la un preţ mare.

Electrica a reţinut câte un pachet de 10% din cele două companii pentru angajaţii companiei, potrivit legislaţiei privatizării.
Într-un raport prezentat în vara anului trecut, Enel Investment Holding estima că pachetul de 23,57% din acţiunile Enel Distribuţie Muntenia (incluzând astfel şi acţiunile rezervate angajaţilor Electrica) are o valoare de 330 milioane euro. În cazul Enel Energie Muntenia, participaţia de 23,57% era evaluată de grupul italian la 58 milioane euro. Enel Energie Muntenia şi Enel Distribuţie Muntenia alimentează cu energie municipiul Bucureşti şi judeţele Giurgiu şi Ilfov, deservind circa 1,1 milioane de clienţi.

Eşecurile privatizării
Guvernul va primi, astfel, dintr-o singură tranzacţie mai mulţi bani decât a încasat Cabinetele Boc şi Ungureanu din toate privatizările acestora. În fapt, singura privatizare de succes a fost listarea a 15% din Transelectrica pe un mizilic de 37,7 milioane de euro, în vreme ce ţara noastră a eşuat de trei ori: în cazurile Petrom - listare pentru 9,84% din titluri; Cuprumin (privatizare integrală) şi Oltchim (privatizare majoritară). Recent, listarea a 15% din acţiunile Transgaz şi privatizarea CFR Marfă au fost blocate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Dacă Enel va prelua titlurile vândute de către Electrica la acest preţ, privatizarea Electrica Muntenia Sud va fi cea mai profitabilă din istorie pentru statul român. Astfel, Electrica va fi încasat direct 915 milioane de euro, la care se adaugă majorarea de capital de 425 milioane de euro operată de Enel. Astfel se ajunge la un total de 1,34 miliarde de euro. Spre comparaţie, statul a încasat 669 milioane de euro din vânzarea a 33,34% din acţiunile Petrom. La această sumă OMV a mai plusat încă 830 milioane de euro într-o majorare de capital, până a ajuns la 51% din capital.

În cadrul dosarului "Spionaj şi trădare", DNA i-a cercetat pe foştii miniştri Codrul Şereş şi Zsolt Nagy dar şi pe Attila Verestoy, Laszlo Borbely, consilierul Radu Mihai Donciu, consultantul Stamen Stancev şi fost adjunct al privatizărilor, Dorinel Mucea.