Statul trimite constructorii la bănci pentru creşterea salariilor

Companiile din construcţii, obligate de legislaţie să aplice un salariu minim mai mare decât cel pe economia naţională, se văd nevoite să se împrumute la bănci pentru a-şi plăti angajaţii, în condiţiile în care entităţile de stat contractante de lucrări întârzie sau chiar refuză achitarea facturilor. Ca efect, o serie de firme au acţionat în judecată autorităţi publice. Cu toate aceste impedimente, piaţa locală a crescut în 2019 cu aproximativ 20%, după un regres de circa 4%, anul trecut.

Creşterea salariului minim lunar brut în construcţii la 3.000 de lei, legiferată de la 1 ianuarie 2019 a fost benefică doar pentru angajaţi, însă a produs pierderi de circa 10% în bugetele firmelor, din cauza întârzierilor la plată din partea autorităţilor contractante, afirmă oficialii Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). Nivelul salarial stabilit pentru acest sector este mai mare decât cel pe economia naţională, de 2.080 de lei.

Astfel, în cursul acestui an, doar circa 50% dintre autorităţi şi-au achitat plăţile la timp, companiile fiind nevoite să suporte creşterea salariului minim apelând la credite bancare, cu dobânzi care nu vor putea fi recuperate şi vor fi suportate din profiturile care, în construcţii, nu depăşesc, în medie, 5%.

Povară la manoperă şi materiale

„Întârzierile la plăţi din partea autorităţilor reprezintă o povară pentru firme, care trebuie să suporte costurile cu manopera şi materialele de construcţii din credite bancare, cu dobânzi care nu vor putea fi recuperate, efectele reflectându-se în pierderi de 10-11% din bugete”, a declarat, pentru Jurnalul, Romeo Bogdanovici, vicepreşedintele ARACO.

El a precizat că firmele din sectorul construcţiilor se aşteaptă anul viitor la o creştere în volum a pieţei locale de 15-20%, ca urmare a deblocării fondurilor europene şi a investiţiilor anticipate de anul electoral.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Potrivit lui Bogdanovici, principalele segmente care vor susţine această creştere vor fi lucrările de infrastrucctură şi proiectele rezidenţiale noi.

Trend ascendent

Acest domeniu se află pe un trend ascendent. În primele opt luni ale acestui an, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 20,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a fost reflectată în volumul lucrărilor de construcţii noi cu 28,5%, lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,9% şi al lucrărilor de reparaţii capitale cu 2,8%.

Anul trecut însă nu a fost la fel de bun. În 2018, volumul lucrărilor de construcţii, a scăzut faţă de anul 2017, ca serie brută cu 4,1%, potrivit INS, regres reflectat la lucrările de construcţii noi (-8,4%). Pe de altă parte, au fost înregistrate creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+7,9%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+1,5%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale (-23,6%) şi la clădirile nerezidenţiale (-5,5%).

Managerii văd un regres în următoarele trei luni

Directorii companiilor se arată pesimişti, în ciuda faptului că perioada ianuarie-august a adus un avans al afacerilor. În cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2019 a Institutului Naţional de Statistică (INS), managerii din construcţii preconizează, pentru următoarele trei luni, scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -19%). Managerii estimează o scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -10%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere moderată a acestora (sold conjunctural +7%). Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

Firmele nemulţumite caută soluţii în tribunal

Organizaţia patronală ARACO, împreună alte cinci companii, repectiv Hidroconstrucţia, Aedificia Carpaţi, Energomontaj, Iridex Group Plastic şi Geiger Group România, au acţionat, recent, în judecată, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Motivul acţiunii se datorează faptului că societățile care au contractat lucrări sau au depus oferte inainte de apariția OUG 114/2018 se confruntă cu probleme majore generate de neacceptarea de către entitățile achizitoare cu capital de stat/privat a ajustărilor de prețuri generate de majorările de plăţi salariale şi de majorările prețurilor la materiale generate de aplicarea acestei OUG. Altfel spus, societățile care si-au demonstrat competitivitatea in ultimii ani sunt direct afectate economic si financiar ca urmare a nepreluarii efectelor OUG 114 pe contractele in execuție sau la ofertele depuse anterior apariției acesteia.