x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Vezi cine făcea parte din reţeaua fraudei bancare

Vezi cine făcea parte din reţeaua fraudei bancare

de Daniela Ivan    |    02 Noi 2012   •   14:45
 Vezi cine făcea parte din reţeaua fraudei bancare
Sursa foto: Alexandru Solomon

Tentaculele reţelei cu fraudei bancare de 22 milioane de euro duce la funcţionari cu rang înalt din Senat, ministerele Economiei şi al Agriculturii sau din ANAF, AVAS şi Fondurile Naţionale de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri sau a Creditului Rural.  "Unul dintre liderii grupării, Mihai Stan, a reuşit să-şi creeze un cerc relaţional extrem de important, cerc relaţional din care fac parte funcţionari cu rang înalt din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Agriculturii, Senatul României, AVAS, Fondului de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii, ANAF, Fondul Naţional de Garantare a Creditului Rural şi alte structuri ale statului român", notează procurorii DIICOT în referatul cu propunerea arestării preventive a 33 de persoane din grupare. Acestea au fost duse în arestul Poliţiei Capitalei, urmând ca astăzi să fie prezentante instanţei Tribunalului Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă.
Printre cei reţinuţi este liderul grupării, Daniel Ruse, şi vicepreşedintele BRD, Claudiu Cercel, iar Aurel Şaramet va fi cercetat în libertate.Printre cei reţinuţi de procurori sunt Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, Florian Dragoş Diaconescu, fost general DIE, liderul grupării, Daniel Ruse şi fraţii Moga.

Liderul grupării infracţionale din dosarul fraudelor bancare de 22 de milioane de euro, Daniel Ruse, a candidat ca independent la alegerile din 2008 pentru Primăria Olteniţa, iar apoi, scrie presa locală, şi-a cumpărat o fermă de porci şi ar fi coordonat obţinerea de credite cu documente false.

Originar din judeţul Călăraşi, Ruse a fost al patrulea la alegerile din 2008 pentru funcţia de primar din Olteniţa, obţinând doar 9,24% din voturi, conform datelor Biroului Electoral Central.

Pe plan local, Ruse este cunoscut cu porecla "Tene", iar din grupul său infracţional ar face parte, printre alţii, fraţii Moga, şi ei cu notorietate în judeţul Călăraşi, potrivit unor surse judiciare. Unul dintre fraţii Moga este finul lui Ruse, conform aceloraşi surse.

Cum acţionau

Gruparea Stan-Ruse înfiinţa sau prelua societăţi pe care le "cosmetiza", iar ulterior mărea artificial capitalul social, pentru crearea unor situaţii financiare care să le facă eligibile la unităţile bancare unde doreau să comită fraude, arată procurorii DIICOT în referatul cu propunerea arestării.

Procurorii DIICOT arată în documentul citat, obţinut de MEDIAFAX, că societăţile comerciale erau înfiinţate pe numele unor rude sau prieteni ai lui Mihai Stan şi Daniel Ruse, aceste persoane fiind atrase cu uşurinţă în activităţile infracţionale ale grupării conduse de cei doi. Totodată, liderii grupării au preluat firme care au avut în trecut activităţi comerciale reale.

Indiferent de modalitatea în care ajungeau să controleze societăţile comerciale, prin înfiinţare sau prin preluare, pasul doi, obligatoriu, era "cosmetizarea" acestor societăţi comerciale.

Astfel, mai întâi membrii grupării schimbau sediul social şi înfiinţau puncte de lucru, apoi majorau capitalul social, care ajungea la sume foarte mari, de la 100.000 la 700.000 de lei. Aceste majorări sociale erau însă fictive, fiind întocmite în fals acte bancare, cum ar fi foi de vărsământ, extrase de cont sau ordine de plată.

Potrivit anchetatorilor, sediile sociale şi punctele de lucru erau stabilite la adrese ale apropiaţilor liderilor grupării, în baza unor contracte de comodat fictive, fiind şi situaţii în care la aceeaşi adresă funcţionau mai multe societăţi comerciale. Astfel, locaţiile alese erau sedii sociale şi puncte de lucru pentru o mare parte dintre firmele folosite de către grupare.

La audieri au fost duse, joi, o sută de persoane, între care Aurel Şaramet şi angajaţi din Ministerul Economiei, după ce anchetatorii au descins la locuinţele a 50 de suspecţi şi la sediile societăţile acestora din Bucureşti, Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu.

Învinuiţii din dosar sunt acuzaţi că ar fi obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul unor societati comerciale controlate de către liderii grupării, potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

×