Doar 5% dintre mediciniști îşi găsesc job în ţară

Situaţia mediciniştilor este dramatică în România: doar 5% dintre absolvenţii celor şase universităţi de medicină din România îşi găsesc un loc de muncă după ce termină rezidenţiatul.

Cei mai mulţi încep să înveţe limbi străine în anii terminali, pentru a-şi asigura plecarea în străinătate. Salariul unui rezident nu ajunge nici la 1.000 de lei net pe lună. Noile măsuri privind creşterea salariilor ar putea schimba situaţia dramatică din prezent.

Oportunităţi de angajare în spitalele din România sunt din ce în ce mai puţine în ultimii ani, pentru tinerii medici, iar condiţiile în care lucrează sunt de cele mai multe ori de neacceptat.

„Medicii rezidenţi nu sunt plătiţi pe nicio linie de gardă, deşi un rezident face foarte multe gărzi. Oportunităţi sunt şi nu sunt. Depinde de la an la an, depinde cum le cauţi. Fiecare spital de stat are protocolul lui. Posturile sunt limitate”, spune Ioana Alexandra Benea, preşedintele Societăţii Studenţilor Medicinişti Iaşi.

În ultimii ani au plecat foarte mulţi medici tineri în străinătate, atât din cauza salariilor mici şi a lipsei posturilor disponibile, cât şi din cauza lipsei materialelor necesare din spitale. Studenţii şi tinerii absolvenţi spun că nici mediul privat nu le oferă mari şanse de afirmare, deşi salariile sunt mai bune, pornind de la 1.000 de euro net pentru un tânăr medic.

„În mediul privat ai absolut tot ceea ce-ţi trebuie la capitolul materiale, dar nu-ţi asigură ascensiunea la nivel academic. Pentru asta, mai întâi trebuie să intri în sistemul de stat. Depinde ce vrea să facă fiecare. Există anumite limitări pentru cei care lucrează şi la stat, şi în mediul privat: nu poţi ocupa anumite funcţii, e un număr de ore limitat. În legătură cu mediul privat, părerile sunt împărţite: nu ai grija materialelor, dar ţi se impun anumite restricţii, prin protocol. Semnezi contract prin care nu ai voie să recomanzi investigaţii în altă parte, toate trebuie să se facă acolo, nu ai voie să dai anumite declaraţii, când discuţi cu pacientul, ai voie să-i spui doar anumite lucruri, conform protocolului spitalului”, mai spune preşedintele SSM Iaşi.

Plătiţi cu ora pentru gărzi

Tinerii rezidenţi spun că doar cei foarte slab pregătiţi nu iau rezidenţiatul, chiar dacă nu- mărul locurilor scoase anual la concurs sunt cu 15-20% mai pu- ţine decât numărul absolvenţilor înscrişi. Anul acesta au fost scoase la concurs 3.405 locuri pentru rezidenţiat, cele mai multe în Capitală, respectiv 1.202.

„Cam toţi absolvenţii reuşesc să obţină un post la rezidenţiat. Problema este după ce terminăm rezidenţiatul, pentru că nu sunt posturi pentru tinerii specialişti. Cei mai mulţi devin şomeri şi trăiesc din gărzi la mai multe spitale şi sunt plătiţi cu ora. Profesorul Enescu de la spitalul Grigore Alexandrescu spunea recent că a pregătit mulţi specialişti pe care nu i-a putut angaja, pentru că nu s-au putut deschide posturi acolo. Mulţi fac rezidenţiatul în ţară sau încearcă să prindă stagii de practică în afară, apoi pleacă”, spune Adelaida Marcu, preşedinte SSM Bucureşti şi al Federaţiei Asociaţiilor Studenţilor la Medi-cină din România (FASMR).

Motivaţia lipsește

Problema posturilor este discutabilă, dacă se iau în calcul şi cele de la spitalele mici din ţară. Nu există motivaţia.

„Unii promit primă de instalare şi apartament, dar la faţa locului constaţi că nu există. La Tulcea s-a dus cineva acum câţiva ani şi au cazat-o la căminul unui liceu, nu i-au dat nici prima de instalare promisă, a plecat, iar spitalul a dat-o în judecată, deşi nu s-a respectat nimic din ce i s-a promis. În mediul privat se caută mai mult medici cu foarte multă experienţă. Cei care pleacă în străinătate s-au orientat din timpul facultăţii. Cei mai mulţi şi-au găsit un stagiu de practică undeva, apoi s-au dus acolo la rezidenţiat şi au rămas. În ultimii ani de facultate, mai mulţi colegi de-ai mei s-au apucat să înveţe mai multe limbi străine”, spune Fabian Klein, medic rezident.

"Acum sunt multe secții modernizate în spitalele din țară. S-au făcut investiții, dar există plusuri şi minusuri. Fiecare specializare are avantaje şi dezavantaje în privința mediului spitalicesc. Sunt secții de chirurgie în care se operează în condiții extraordinare, dar sunt altele fără dotări" - Ioana Alexandra Benea, preşedintele Societăţii Studenţilor Medicinişti Iaşi

În sprijinul tinerilor medicinişti vine târgul Cariere în alb, desfăşurat de două ori pe an, unde vin angajatori din Europa să-şi prezinte ofertele. Cele mai multe posturi sunt pentru rezidenţi sau pentru cei care deja lucrează în România. Mari şanse de a face rezidenţiatul în alte ţări le au cei care vorbesc limbi străine, în special limba germană.

▲ Doar 5% dintre medicii care termină rezidențiatul îşi găsesc un loc de muncă
▲ 987 de lei net este salariul unui medic rezident
▲ 1.000 de euro este cel mai mic salariu al unui medic tânăr din mediul privat
▲ 2.500 de euro este salariul mediu al unui medic în mediul privat
▲ 15% dintre absolvenți nu au obținut un post la rezidențiat în ultimii 5 ani
▲ 3-6 ani de rezidențiat trebuie să suporte tinerii medici, cu un salariu de 1.401 lei brut pe lună
▲ 500 de euro net este salariul maxim al unui tânăr medic imediat după rezidențiat