Românii care au pe mână afaceri de miliarde de euro

Nu sunt vedete şi nu îi vedeţi pe scena politică, dar sunt oameni care gestionează afaceri cu foarte multe zerouri. Îi găsim răspândiţi peste tot prin lume. Din Europa şi până în Asia, din Orientul Mijlociu şi până în Africa. Sunt românii care ocupă poziţii de top management în marile companii transnaţionale, dar nu numai.

Mircea Draja a devenit antre¬prenor în septembrie anul trecut după ce a lucrat pentru îmbutelia¬torul Coca-Cola Hellenic Bottling Company timp de 19 ani, dintre care ultimii 13 ani în străinătate (Rusia, Bosnia şi Herțegovina, Croaţia şi Slovenia). Acesta este un traseu clasic de promovare pentru un bun manager. „Există companii care au ca politică internă promovarea managerilor în alte ţări, deoarece ei pot ocupa aceeaşi poziţie cel mult doi ani, după care trebuie să se mute pe altă poziţie sau în altă ţară”, ne-a menţionat Oana Botolan Datki, de la compania de resurse umane Consulteam South-East Europe (România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia). Dacă rămân fără opţiuni la aceeaşi firmă, ei trebuie să se mute la altă companie sau să devină antre¬prenori.
Salariu mai bun şi promovare
Românii pleacă pe funcţii mari, de obicei, în ţări riscante, unde occidentalii nu mai doresc să se ducă, ne-a spus Alexandru Talmazan, Managing Partner al companiei de recrutare de manageri Wrightson Romania. Compatrioţii noştri sunt atraşi acolo de salariu, de pachetul de expatriere (decontarea şcolii pentru copii şi a locuinţei etc.) şi de poziţia socială. În plus, un post în altă ţară poate fi şi o rampă de lansare în două direcţii: de întoarcere ca director general în România - la aceeaşi firmă sau la alta - sau de mutare la sediul central al multinaţionalei.
Specialiştii sunt cei mai doriţi
În ultimii trei-patru ani, cei mai mulţi expaţi români sunt specialiştii. Ei sunt de două cate-gorii: cei afectați de criza finan¬ciară și cei care vor o viață mai bună. Primii sunt cei care au plecat deoarece activitatea depar¬tamentului din România a fost restrânsă sau a fost mutată în altă ţară, din cauza crizei financiare. „Comasarea funcţiunilor suport ale multinaţionalelor în centre regionale nu are altă logică decât de reducere a cheltuielilor. Mă aştept să continue această tendinţă doi-trei ani, pentru că deja au început să-şi frângă gâtul şi ceea ce se întâmplă pe pieţele financiare, mai ales în China şi în India, este un răspuns la această încercare de ignorare a culturilor naţionale”, a explicat Talmazan.
Cea de-a doua categorie de specialişti care pleacă sunt cei din IT, analiză (analist financiar sau de producţie), specialist în resurse umane etc. Ei îşi găsesc afară joburi doar cu câteva sute de euro mai bine plătite, dar într-un mediu de lucru mult mai atrăgător. „Este o problemă de drenare a specialiş¬tilor către Europa de Vest, pentru că pleacă tinerii care încep să se gândească la perspectivele de peste 10-30 de ani. În mod para¬doxal, salariile între noi şi Europa de Vest s-au mai echilibrat, dar ei sunt atraşi mai degrabă de condiţiile generale de viaţă – programul de lucru, asigurările de sănătate”, a subliniat Alexandru Talmazan.
Ieşeanul Silviu Popovici conduce, din august, PepsiCo din Rusia, Ucraina şi Comuni¬tatea Statelor Independente, care totalizează 12 pieţe şi venituri de 5 miliarde de dolari

Timişoreanul Călin Drăgan este de trei ani preşedintele şi CEO-ul Coca-Cola East Japan, al cincilea îmbuteliator din lume, care a avut anul trecut venituri de 4,5 miliarde de dolari
Afaceri americane conduse de ai noștri
Producătorul american de cosmetice Avon are patru români în conducerea unor filiale din alte ţări. Angela Creţu conduce afacerile Avon din Turcia, Africa şi Orientul Mijlociu. Ea coordonează 17 pieţe şi îl are în subordine pe Orlando Andrei, care ocupă, de trei ani, poziţia de general manager al Avon Turcia. Un rol important îl are şi Romulus Sârbu, care este Managing Director al Avon India şi director regional de vânzări pentru zona Asia-Pacific (cu încasări de 700 de milioane de dolari). La rândul ei, Andreea Moldovan conduce Avon Cehia şi Slovacia.
De asemenea, de la îmbute¬liatorul Coca-Cola HBC România, cu acţionari ameri¬cani, înainte de Mircea Draja, în străinătate a plecat Silviu Popovici - în 1998, în Rusia.

Sunt foarte puţini oameni din poziţii de top management care au plecat în alte ţări. Din 100 de oameni care pleacă, doar unul este de tipul acestora. Pleacă mai mult specialiştii. Aceas¬ta este o tendinţă îngrijorătoare, pentru că la fiecare expat român cu poziţie de specialitate care ne pleacă sunt alte cinci poziţii locale care dispar.
Alexandru Talmazan, Wrightson Romania