Astăzi e ziua ta, prof. dr. Leon Dănăilă

Academician profesor doctor Leon Dănăilă, unul dintre cei mai mari neurochirurgi pe care i-a dat medicina românească, împlineşte astăzi 80 de ani. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”.

“Filele unei cărţi de chirurgie, dintr-o grămadă de gunoi, mi-au conturat destinul”
“În această lume în care valorile materiale au devenit mai importante decât cele culturale şi spirituale, caut ca prin pasiune, moralitate şi credinţă să dau sens vieţii pentru a evita prăbuşirea ei.
Sunt fiu de ţăran care nu a ştiut decât ce înseamnă munca, soarele, frigul, zbuciumul şi suferinţa. Apoi, pe la vârsta de 13 ani, foile dintr-o carte de chirurgie găsite într-o grămadă de gunoi, precum şi înţeparea bulbului rahidian al unui pisoi care a supravieţuit, contrar celor ştiute, m-au determinat să-mi îndrept destinul către cea mai frumoasă şi nobilă meserie, medicina şi apoi chirurgia. Mi-am ales cariera de medic pentru a dărui cu credinţă, generozitate şi dragoste şanse de viaţă tuturor oamenilor suferinzi. Nu am făcut nimic din datorie şi am pus suflet în toate activităţile mele pe care le-am îndeplinit cu plăcere, chiar dacă, uneori, în luptă cu vitregia vremurilor şi a semenilor, mi-a fost foarte greu.
Am ajuns în vârful piramidei ştiinţifice numai prin lupta de cucerire centimetru cu centimetru a căii pe care am străbătut-o. Munca şi seriozitatea au fost unicele căi pentru a reuşi în viaţă. M-am realizat, dar am uitat de propria mea viaţă. Am fost darnic cu cei din jur, dar zgârcit cu mine însumi. Am considerat neurochirurgia ca o adevărată religie căreia i-am consacrat totul. Prin activităţile organizatorice, operatorii, de cercetare, didactică şi publicistică am onorat nu numai univesitatea, dar şi ştiinţa românească.
Ţinuta morală şi academică sunt extrem de importante pentru formarea tinerei generaţii. Satisfacţia sufletească nu are preţ, ea este inegalabilă când ai cucerit ţelul sprem în viaţă. Dacă doreşti să devii performant în domeniul medicinii trebuie să renunţi la o mare parte din viaţa personală. Cultul prieteniei, respectul, preţuirea şi dragostea nu se pot căpăta sau acorda, ele se câştigă prin competenţă, corectitudine, omenie şi printr-un comportament adecvat.
Nu fotoliile şi funcţiile pe care le ocupăm ne asigură respectul celor din jur. «Diploma de om respectat» este o simbolică diplomă socială obţinută printr-o ţinută morală şi coportamentală de viaţă. Fiecare generaţie trebuie să lase moştenire celor care urmează, ceva mai mult decât au primit ei de la înaintaşii lor.
Privind cu mândrie şi cu firească înţelepciune marcajele vremii, am căutat să ofer celor tineri o mărturie şi un model. Totdeuna m-am avântat către necunoscut singur, deoarece numai în mine am avut cea mai mare încredere. Când suntem tineri credem că viaţa ni se cuvine şi este eternă, dar când ne îndepărtăm tot mai mult de tinereţe descoperim că viaţa este un dar de Sus. Nu putem fi eterni, dar omul trebuie să-şi înţeleagă condiţia de existenţă şi să creeze o operă durabilă a cărui destin să lase urme în eternitate şi să contribuie măcar cu o scânteie la luminarea şi descifrarea imensului întuneric şi necunoscut care ne înconjoară.
Când pui trup şi suflet în ceea ce faci este imposibil să nu izbândeşti şi să nu-ţi îndeplineşti cu demnitate destinul. Trebuie să realizăm că societatea merge înainte către un viitor ce trebuie să ni-l asumăm, nebăgând în seamă vicisitudinile vieţii noastre. Sufletul şi trupul nostru trebuie să-şi păstreze mereu vigoarea, pentru a-i ajuta pe prieteni şi pe duşmani, pe cei buni şi pe cei răi, pe cei bogaţi şi pe cei săraci.”