Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Palatul Regal a fost refăcut după viziunea regelui Carol al II-lea şi după planurile arhitectului Nenciulescu, modificate, uneori, tot de rege. Astăzi în fostul Palat Regal fiinţează Muzeul Naţional de Artă al României. Am vizitat spaţiile principale (corpul central): Scara Voievozilor, Sala Tronului, Sufrageria regală.
La parter este sufrageria regală şi în faţa ei se ridică, spre Sala Tronului, Scara Voievozilor. O lucrare monumentală, construită din marmură de Carrara recuperată de la scara de onoare a vechiului palat. În locul celor doi lupi, care păzeau scara din vechiul palat, coloanele de la bază au fost înfrumuseţate cu coroana regilor României. “Din decoraţia cu valoare simbolică fac parte cele două coroane de bronz argintat şi patinat care surmontează coloanele de la baza scării, pictura şi basoreliefurile plafonului. Acesta pare susţinut de o galerie de coloane din stuco-marmură galbenă şi este decorat cu o scenă alegorică a Unirii de Artur Verona (1868-1946) şi cu o friză de portrete realizate de sculptorul Cornel Medrea (1888-1946), înfăţişându-i în medalioane pe cei mai importanţi voievozi şi regi ai României, ne spune documentarul MNAR. Palierul scării este împodobit cu picturile lui Dimitrie Ghiaţă (1888-1972): Vechii Bucureşti – Mahalaua Sf. Spiridon (în stânga), Noii Bucureşti – Vedere asupra centrului oraşului (în dreapta), Vechiul Palat Regal (în partea opusă Sălii Tronului, în dreapta, deasupra uşii de acces spre teatrul particular al regelui, azi dispărut).
În holul din faţa Sălii Tronului se află patru panouri decorative, pictate de Ion Theodorescu – Sion (1882-1939): panourile din stânga înfăţişează “tipuri de femei din popor”, reprezentate într-un cadru natural amintind de Curtea de Argeş, fostă reşedinţă domnească şi necropolă regală; panourile din dreapta reprezintă naturi statice având în fundal câte un peisaj, din Constanţa, respectiv din Balcic, unde se afla una dintre reşedinţele preferate ale reginei Maria.”
Plafonul Scării Voievozilor
Poţi sta ore în şir să admiri decoraţia plafonului. Domnitorii te copleşesc. Într-un fel, acolo e toată istoria ţării. Cu cei buni şi cu cei mai puţin buni, poate, dar care au ţinut strâns în pumni pământul acesta. “Decoraţia plafonului se încadrează în tematica decorativă generală a spaţiilor oficiale ale palatului, exaltând sentimentul naţional şi rolul regalităţii.”
Pictura lui Artur Verona (1868-1946) intitulată “Unirea” reprezintă alegoric sărbătoarea unirii de la 1918. “Personaje în costume populare purtând ghirlande, cununi de spice, flori conduc privirea spre centrul de interes al imaginii. Aici regăsim piedestalul pe care este încoronată o tânără femeie, reprezentare alegorică a ţării; la baza acestuia, două personaje susţin stema României Mari, sub forma unui scut compartimentat, ce reuneşte cele cinci embleme ale provinciilor istorice în jurul blazonului casei de Hohenzollern. Stema, adoptată prin Constituţia din 1921, se regăseşte şi în decoraţia Sălii Tronului. Întreaga scenă este încadrată de un brâu decorativ cu motive vegetale şi animaliere, simbolizând belşugul.”
Voievozii
Domnitori şi regi de legendă – Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ioan Cuza şi alţii, reprezentaţi în medalioane în basorelief după proiectul sculptorului Cornel Medrea (1888-1964). “Şirul acestora se încheie cronologic pe latura dinspre Sala Tronului, unde figura Bellonei, zeiţa războiului, este încadrată de portretele regale; Carol I este figurat în costumul de general cu care l-a consacrat iconografia oficială după Războiului de Independenţă din 1877-1878, în timp ce Ferdinand “Întregitorul” poartă cascheta tipică Primului Război Mondial, cunoscut drept “războiul de reîntregire a neamului” (1916- 1918).
După ce termini de urcat prin istorie te pregăteşti să intri în Sala Tronului. Tronul, o altă istorie tristă.
NR: Mulţumim Muzeului Naţional de Artă al României pentru sprijinul acordat la realizarea acestui articol
