La un an de la dispariţie, remember Johnny Răducanu

Contributia artistului (1 decembrie 1931, Braila- 19 septembrie 2011, Bucuresti) la emanciparea, promovarea ca si la impunerea jazzului, aici si aiurea, apare realmente dificil de estimat in doar cateva randuri. Personalitatea sa bine conturata, inca din tinerete, s-a racordat prin multe fire la filonul autohton al genului, stralucind prin consecventa si fervoare, cu lumina de simbol. Enciclopedie ambulanta a genului, binecunoscutul Florian 'Mosu' Lungu este de parere ca "un merit aparte a constat in capacitatea lui de a-i conferi jazzului o dimensiune intelectuala in plus, cu adresa explicita catre atatia oameni din elita spiritului romanesc – oameni de litere, actori, muzicieni, plasticieni, istorici, filozofi, profesori, chiar si politicieni – care l-au respectat in mod deosebit. Multi dintre ei au declarat ca au descoperit si cunoscut jazzul gratie lui Johnny Raducanu, ca sunt onorati a-i fi prieteni, apreciindu-l pentru inteligenta vie, pentru franchetea necontrafacuta si sufletul sau generos. Un impact la fel de elocvent l-a avut si asupra publicului larg, muzicianul fiind inzestrat de Cel de Sus cu harul comunicarii. Fiindca Johnny Raducanu nu domina publicul, il subjuga, nu-si cucerea fanii (in sensul belicos al verbului), ci ii incanta, ii convingea, ii seducea cu toata fiinta sa. Cel mai amplu concert de jazz urmarit vreodata in Romania, desfasurat pe 2 decembrie 2001, cu prilejul implinirii varstei de 70 de ani, a dovedit din plin aceste asertiuni. Ceea ce va dainui si dincolo de existenta sa pamanteana este rezultatul acelui concept creator care nu se multumeste sa reproduca doar, litera unei partituri preexistente. Tehnica instrumentului ca si discipline formativ-muzicale (armonie, contrapunct, forme) se pot invata de catre oricine. Insa darul inventivitatii ramane exclusiv apanajul celor putini alesi de Pronie. Creatiilor din anii ’60, ’70, ’80, inclusiv lucrarilor de jazz cameral, mai ample ca dimensiuni, precum "Rapsodia carpatina' ("Brass 5 + 2'), "Oltul povestind' ("Jazz – Folk Septet'), "Expresie si ritm' - acestea facind obiectul concretizarii in albumul discografic "Johnny Raducanu – Chamber Jazz Music' –, li s-au adaugat mereu alte si alte noi compozitii, intre care temele- dedicatii "Ateg Song' (pentru sotia sa Geta Costin), "Danny Blues', "Waltz For Pino', "Blue Bloody Mosu Blues', "Epu Blues', continuand in deceniul trecut, seria unor mai vechi izvodiri numite "Respect lui Iosif Prunner', "Omagiu lui Duke Ellington', "In Memoriam Thelonious Monk', "Homage To Fats Waller'. Parte dintre acestea au aparut transcrise pe portativele volumului cuprinzind 65 de creatii proprii tiparit la Editura Muzicala a UCMR, sub genericul "Legacy For Jazz', altele au fost cuprinse in "copertele de sunet' ale discografiei sale de autor si / sau au facut obiectul numeroasele inregistrari efectuate la Radio Romania. Deopotriva semnificativ pentru valoarea creatiei lui Johnny Raducanu, se dovedeste faptul ca unele dintre compozitiile sale au fost preluate si de jazzmani straini.

Un titlu de noblete si atributul de "monstru sacru' fac casa buna chiar si in domeniul jazzului, al carui lexicon apare plin de "duci' (Duke Ellington), "conti' (Count Basie) si "regi' (Nat King Cole). Particula nobiliara "de' ca si ortografia insolit levantina a prenumelui atribuite lui "Giohny de Raducanu' apartin unui notoriu om de litere, Nicolae Breban care, ca si multe alte auguste personalitati ale spiritului romanesc – sa-i amintim doar pe Nichita Stanescu, Fanus Neagu (si el brailean), Andrei Plesu, Pascal Bentoiu, Dan Grigore, Sorin Dumitrescu (autorul inspiratei sintagme "Johnny Raducanu a introdus in jazz institutia autohtona a oftatului'), Nina Cassian, recent disparutii Cornel Todea, Dumitru Capoianu – semnau marturii de admiratie intr-un numar al revistei "Contemporanul' din 1991, ce l-a comemorat pe protagonist pret de multe pagini, la implinirea varstei de 60 de ani'.

Intre numerosii sai fani mentionam cativa intelectuali de marca precum Mihai Sora, Nicolae Manolescu, Stelian Tanase, Ion Caramitru, Victor Rebengiuc, Horia Bernea, Marina Constantinescu, precum si colegii muzicieni Richard Oschanitzky, Mircea Tiberian, Adrian Enescu, Harry Tavitian, Alin Constantiu si multi altii. In urma cu niste ani, Johnny Raducanu a primit din partea ambasadorului SUA la Bucuresti, Harry Barnes jr., o diploma in care a fost estimat drept cel mai important promotor al jazzului romanesc in America si al jazzului american in Romania.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca