Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Violența este crescută în școlile din România, dar nu există soluții pentru a fi diminuată. În ultimele zile, un elev în vârstă de 16 ani a fost înjunghiat în fața unei școli din sectorul 2 al Capitalei, o profesoară de Chimie de la o școală din Iași a fost bătută, în timpul orei, de un copil cu autism, iar o elevă a fost hărțuită de colege, la o școală din București, cerându-i-se taxă de protecție. Sunt doar câteva cazuri din miile de situații similare care se raportează în fiecare an, dar se presupune că multe altele nici măcar nu se raportează. Violența din mediul școlar și bullying-ul sunt fenomene pentru care nu se găsesc soluții, deși se discută de peste 10 ani despre eventuale măsuri – toate fiind respinse de părinți și de ONG-uri.
Miercuri, doi tineri au înjunghiat un elev de 16 ani, în apropierea unei școli din sectorul 2 al Capitalei. Pentru că fapta nu a fost comisă în incinta școlii, Ministerului Educației consideră că nu este o problemă pe care să și-o asume, iar pentru a nu fi nimeni tras la răspundere, s-a consemnat prin Ordin de ministru, în anul 2023, neimplicarea instituției în astfel de situații. Cu toate acestea, elevul înjunghiat a fost urmărit de agresori până când a ieșit de la ore și nu este prima oară când se întâmplă așa ceva în proximitatea unităților de învățământ, ceea ce arată că este și o problemă a școlii, respectiv a Ministerului Educației. Mai mulți elevi au fost bătuți sau înjunghiați după ce au ieșit de la școală, în ultimii ani.
O altă problemă este cea a profesorilor bătuți sau înjunghiați de elevi, pentru care nu se găsesc soluții. O profesoară de Chimie din Iași a fost agresată fizic de un elev cu autism, chiar în timpul orei. În școală s-a făcut o ședință și s-a luat măsura mutării elevului la altă clasă, fiind pus sub supravegherea consilierului școlar, cu acordul familiei. În acest caz, deocamdată elevul a rămas acasă, pentru o perioadă scurtă, iar profesoara s-a dus în continuare la ore, deși este rănită, însă situația se poate repeta și alte măsuri nu se pot lua, în aceste cazuri.
Până acum, Ministerul Educației nu a avut nicio reacție, după incidentele din ultimele zile. Ministrul Daniel David a comunicat doar începerea unui program-pilot cu ajutorul Inteligenței Artificiale, după semnarea unui acord cu Microsoft. Nici liderii sindicatelor din învățământul preuniversitar nu au mai discutat despre aceste probleme cu noul ministru, după eșecurile dezbaterilor din ultimii ani, cu Ligia Deca și Sorin Cîmpeanu.
Nici Poliția nu poate să intervină
Nici pentru victimele bullying-ului și ale violențelor din partea colegilor sau pentru taxele de protecție pe care unii elevi le cer colegilor nu sunt soluții care să poată elimina aceste fenomene. Poliția fie nu are cum să intervină în școală, pentru a-i opri pe minorii agresivi, fie sunt polițiști care nu vor să ia măsuri, chiar și atunci când există plângeri din partea eleviilor agresați și din partea părinților acestora, așa cum s-a întâmplat, recent, la o școală din Capitală, unde o elevă a fost agresată în mod repetat de un grup de colege care i-au cerut taxă de protecție de 2.000 de euro ca să o lase în pace. Polițiștii au cerut probe concludente, pentru a interveni.
O încercare de a diminua violența în mediul școlar și bullying-ul a fost introducerea unor ore de educație juridică, însă nu toate unitățile de învățământ pot beneficia de specialiști care să predea aceste cursuri. Efectul acestora este oricum foarte scăzut, mai ales pentru că elevii minori cu vârsta până la 14 ani nici măcar nu răspund penal, iar pedepsele pentru cei cu vârste între 14 și 18 ani sunt foarte mici, astfel încât mulți dintre copiii și adolescenții violenți nu sunt determinați să-și modifice comportamentul.
Citește pe Antena3.ro
Au fost respinse toate propunerile
Legislația a fost modificată și pentru a elimina segregarea, astfel încât a devenit aproape imposibil să fie mutați disciplinar la alte școli elevii cu probleme. Scandaluri legate de elevii violenți care și-au atacat colegii sau profesorii au fost foarte multe, în ultimii 15 ani, iar măsurile care se pot lua împotriva lor sunt aproape inexistente.
Cu doi ani în urmă, sindicatele din învățământ au propus mai multe posibile soluții pentru a scăpa școlile de elevii-problemă, dar toate au fost respinse de părinți, de elevi și de ONG-uri. S-a propus reînființarea școlilor de corecție, dar a fost aspru criticată de către cei care susțin că segregarea de acest fel nu este benefică societății, iar elevii violenți trebuie să aibă dreptul să învețe în același mediu cu victimele. S-a propus și reînființarea școlilor pentru elevii cu probleme speciale - în special pentru cei cu probleme phisice -, dar și această soluție a fost respinsă, din același motiv al nevoii de incluziune. Elevii pot fi cel mult mutați pentru perioade scurte la alte școli, apoi revin la unitatea de învățământ de la care au plecat.
Sindicatele din învățământ au propus, anul trecut, înființarea unei „săli de detenție”, dar sub forma unei săli de lectură unde să poată fi trimiși copiii agresivi, însă măsura a fost, de asemenea, aspru criticată de asociațiile de părinți și de ONG-uri.
Părinții și ONG-urile s-au opus
Dacă ar fi existat o astfel de clasă specială în școala din Iași unde elevul cu autism și-a bătut profesoara, ar fi existat posibilitatea de a fi scos din clasă, în timpul crizei, în condiții de siguranță. Neexistând o astfel de sală și un supraveghetor, elevul a ajuns la un pas de sinucidere, după ce profesoara a fugit din clasă, fiind rănită, iar elevul a fugit la toaletă, unde a încercat să se arunce pe geam. Fără o soluție măcar sub forma unei săli de lectură în care elevii violenți să fie supravegheați în astfel de situații, riscurile de a se ajunge la o tragedie sunt mult mai mari, însă Ministerul Educației nu a venit cu nicio soluție concretă. Ideea sălii de detenție, sub formă de sală de lectură, a fost preluată de la școli din SUA sau din alte țări din vestul Europei unde se aplică măsuri împotriva actelor de violență comise de elevi, dar respingerea acestei măsuri a fost categorică, din partea societății civile din România.
Părinții și ONG-urile s-au opus și posibilității de intervenție din partea Poliției. În 2022, la Jilava au fost supuși unei anchete din partea Ministerului de Interne polițiștii chemați de directoarea unei școli pentru a interveni în cazul unui elev care a scos un cuțit și și-a amenințat colegii și profesorii. Polițiștii au intrat la clasa a VI-a, în timpul unei ore de curs, încercând să percheziționeze elevii despre care chiar directoarea anunțase că au asupra lor arme albe și spray-uri lacrimogene, dar de aici a pornit un scandal uriaș și s-a ajuns la decizia de a li se interzice angajaților MAI să mai facă astfel de acțiuni.
După acest incident, sindicatele au venit cu propunerea de introducere a unor porți speciale la intrarea în școli, pentru a se putea controla ghiozdanele elevilor, astfel încât aceștia să nu intre în unitățile de învățământ cu obiecte contondente, dar și această posibilă măsură a fost respinsă categoric de asociațiile elevilor, ale părinților și de ONG-uri.
După ce au eșuat toate încercările de a introduce măsuri suplimentare, pentru situațiile cele mai dificile, în care se ajunge la maximă violență, singurul lucru pe care îl poate face școala sau Poliția este prevenția. Doar prin acțiuni de informare și conștientizare – adică prin metode educaționale – se încearcă o ameliorare a situației violenței din mediul școlar, dar măsuri de intervenție în cazurile grave nu există.
Strategia nu funcționează în situații extreme
Din partea Ministerului Educației am primit un răspuns, în legătură cu violența în școli: „Pentru fiecare situație în parte există procedură, plan de intervenție și responsabili. Există și acțiuni de prevenire”. Este vorba despre o listă de proceduri pe care ar trebui să o aplice fiecare unitate de învățământ, dar problemele apar atunci când nimic din planul de intervenție nu funcționează și se ajunge la acte de violență sau cazuri grave de bullying.
Planul de management al violenței și bullying-ului din școli a fost aprobat prin Ordinul de ministru nr. 6.235 din 6 septembrie 2023, dar rolul real al acestuia este doar acela de a disculpa factorii responsabili, în cazul în care se ajunge la agresiuni, spun profesorii – un fel de „acoperire prin documente”.
„Managementul de caz reprezintă o metodă de coordonare a tuturor activităților de intervenție, asistență socială, sprijin și protecție, desfășurate în interesul superior al copilului și respectând nevoile și siguranța victimei, de către profesioniști din diferite servicii sau instituții publice și private. Acesta este o metodă care implică parcurgerea de către o echipă multidisciplinară și interinstituțională a unor etape de lucru interdependente, precum identificarea, sesizarea, investigarea situației de violență/corelate, planificarea măsurilor de sprijin și a sancțiunilor, planificarea măsurilor de prevenire secundară, furnizarea serviciilor specializate, monitorizarea și reevaluarea periodică a progreselor înregistrate, a măsurilor și a sancțiunilor, precum și etapa de închidere a cazului”, aflăm din Procedura de management a violenței în școli.
Procedura prevede și faptul că personalul implicat în implementarea strategiei trebuie să-și facă propriul program de intervenție, specific domeniului său de activitate, și să raporteze periodic managerului de caz progresele și dificultățile întâmpinate în implementarea acestuia. „Raportarea este în scris, iar periodicitatea va fi stabilită de comun acord cu managerul de caz. În situații urgente, se comunică imediat cu managerul de caz”, se arată în document.
Un astfel de caz a fost la școala din Iași, unde profesoara de Chimie a fost bătută de elevul cu autism, dar nu a funcționat nimic din documentația stufoasă pe care a impus-o fostul ministru al Educației. Nu funcționează niciodată, de fapt.
Singurul indicator care variază de la un an la altul este numărul cazurilor de violență, dar surse sindicale spun că de obicei se observă scăderi ale fenomenului mai mult pentru că nu se raportează toate cazurile, directorii de școli preferând să ascundă astfel de situații, în speranța că le vor putea gestiona singuri, fără a atrage atenția ministerului de resort sau a Poliției.
