O piesă concepută din iubire, cu iubire şi despre iubire a fost jucată tot cu iubire pe scena Teatrului Metropolis chiar de ziua naşterii celui pentru care a fost scrisă: Radu Beligan. Aşadar, la 14 decembrie, când acest fenomen al teatrului românesc a împlinit 95 de ani, s-a dat premiera spectacolului “Lecţia de violoncel”: autor – Mona Radu; protagonist – Radu Beligan, într-o relaţie de dragoste cu ceilalţi actori din distribuţie, Lamia Beligan, Marius Manole şi Tania Popa (va juca pe acelaşi rol şi Rodica Ionescu); regizor – Felix Alexa. Începutul reprezentaţiei – 19:00; durata – aproximativ o oră şi 40 de minute.
Relaţia de dragoste între actorii de pe scenă era de fapt relaţia profesionistă. Să joci lângă un titan al teatrului poate fi un risc, cu atât mai mult cu cât celebritatea lui uşor ar adumbri interpretarea celorlalţi. Un atent observator de teatru nu are cum să nu remarce însă că fineţea jocului, inteligenţa, răspunderea pentru arta pe care o face şi o trăieşte de mai bine de 75 de ani Radu Beligan îl fac inegalabil astăzi pe acest artist dar îi şi ajută pe ceilalţi colegi de scenă. Piesa, scrisă “special pentru Maestrul Beligan şi pentru fiica lui, Lamia”, după cum mărturiseşte autoarea, este construită în aşa fel încât pesonajul central, senatorul George Popa, să fie materialul fluid care să închege povestea formată din granule de viaţă (alte trei personaje) ce se pot risipi. Impresionantă este relaţia lui Radu Beligan cu fiecare dintre interpreţii celorlalte personaje, Lamia Beligan, în rolul Evei, actriţă şi soţia lui George care e cu 20 de ani mai tânără decât el, Marius Manole, jucându-l pe Radu, profesorul de violoncel la care vine Eva să ia lecţii, şi Tania Popa, întruchipând-o pe Gabriela, doctoriţă, nevasta lui Radu, care descoperă că între soţul său şi nevasta senatorului există o relaţie de dragoste. E o lecţie de actorie, această “Lecţie de violoncel”!
...Un Gong în Piaţa Timpului
În caietul de sală realizat de Teatrul Metropolis este introdus, printre alte texte, şi unul semnat de maestrul Beligan în care domnia sa afirmă: “Ajuns la vârsta la care fiecare zi e un dar ceresc, pot spune, cu toată sinceritatea, că este minunat să ai 95 de ani şi să fii pe scenă alături de crema tinerei generaţii. «Lecţia de violoncel» mi-a oferit prilejul unor întâlniri profesionale extraordinare: de la textul scris special pentru mine, cel mai bun text pe care l-am citit în ultimii 20 de ani, la plăcerea de a juca, încă o dată, alături de talentata mea fiică, Lamia, cu care mă mândresc şi pe care o preţuiesc pentru calităţile ei umane şi profesionale, de la întâlnirea pe care mi-o doream de mult cu strălucitul regizor Felix Alexa, la bucuria de a împărţi scena cu Marius Manole, de care nu se poate vorbi ca de o speranţă a tinerei generaţii, ci ca de unul dintre cei mai mari actori români ai secolului, fără a uita să le amintesc pe mai tinerele mele colege Tania Popa şi Rodica Ionescu, care m-au impresionat prin seriozitatea şi profesionalismul lor. Pentru toate acestea şi pentru multe altele, pot numi «Lecţia de violoncel» «mon chanson de cygne», un cântec pe care sper că o să-l cânt multă vreme”.
La finalul reprezentaţiei, lui Radu Beligan i s-a cântat la “La mulţi ani!” şi în aplauzele publicului directorul Teatrului Metropolis, George Ivaşcu, l-a invitat să taie tortul făcut în forma unei scene de teatru, cu prilejul ineditei aniversări.
Sâmbătă, în prima jumătate a zilei, Radu Beligan a fost printre admiratori pe Aleea Celebrităţilor. El a venit într-o maşină de epocă în Piaţa Timpului, participând la dezvelirea simbolului “Gongul Thaliei”. La inaugurarea însemnului ce marchează două secole de teatru în Bucureşti, primarul Capitalei Sorin Oprescu l-a numit pe Radu Beligan “un bun naţional”.