Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Aici e un public avid de teatru”, îmi spunea marţi seara Horaţiu Mălăele, după spectacolul “Dineu cu proşti” al Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti, prezentat în deschiderea stagiunii 2014-2015 la Teatrul Naţional “Mihai Eminescu” din Chişinău. El remarca, cu o anume bucurie (a mai jucat la Chişinău şi chiar a filmat aici), că e un public special, care l-a impresionat. Simte că sunt “oameni pozitivi”, pozitivi pentru structura lui artistică. Şi el, artistul, “admiră acest fel de a admira”, căci nu vede la ei acea “obrăznicie de a veni, de a agresa un actor”, de a-l atinge fizic, de a-şi afişa admiraţia.
Marţi seara, publicul a ovaţional îndelung prestaţia actorilor bucureşteni. Acest public, alcătuit din intelectuali, din oameni de rând iubitori de teatru şi chiar din diplomaţi, bancheri, politicieni, au dat prioritate actului artistic, în detrimentul acelor momente învolburate în care de multe ori politica se dă în spectacol.
Actorii din “Dineu cu proşti” de Francis Veber, regia Ion Caramitru, au simţit cum prizează publicul interesat de jocul din scenă, de acţiunea piesei. Iar la final ei, interpreţii, Horaţiu Mălăele, Ion Caramitru, Medeea Marinescu, Alexandru Bindea, Costina Ciuciulică, Dorin Andone şi Alexandru Georgescu s-au întreţinut cu actorii din trupa Teatrului Naţional din Chişinău, acea trupă care a prezentat cu mare succes în această lună patru spectacole în deschiderea stagiunii Teatrului Naţional din Bucureşti.
“Cred că nu am greşit că am ales să deschidem turneul la Chişinău cu «Dineu cu proşti», cu această comedie atât de bogată în semnificaţii, până la urmă. Publicul de aici a înţeles ce am vrut să spunem... A reacţionat exact acolo unde mă aşteptam cel mai mult”, ne-a spus Ion Caramitru, după spectacol.
A două reprezentaţie cu aceeaşi piesă a fost programată miercuri. Alte două titluri din repertoriul TNB, cu prilejul acestui turneu, se vor juca la Chişinău: “Micul infern” de Mircea Ştefănescu, în regia lui Mircea Cornişteanu (25 şi 26 septembrie), şi “Sinucigaşul” de Nikolai Erdman, regia Felix Alexa (27 şi 28 septembrie).
Într-o conferinţă de presă organizată marţi, în prima jumătate a zilei, Ion Caramitru, în calitatea sa de director al Naţionalului bucureştean, a ţinut să vorbească reprezentanţilor mass-media de la Chişinău despre scopul acestui schimb cultural - extraordinarul turneu “de limbă română” în ambele direcţii. A menţionat în primul rând succesul trupei Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” pe scena bucureşteană. “Dacă ar fi să fac un raport la ceea ce s-a întâmplat la Bucureşti, raportez: a fost o victorie”, a spus Caramitru, precizând că ideea de bază a acestei frumoase “aventuri” a fost susţinerea, la cel mai înalt nivel, a limbii române. “Nu cred că putem vorbi de un alt schimb atât de semnificativ între două teatre naţionale în care fiecare a petrecut o săptămână în clădirea celuilalt, prezentând spectacole. Au fost turnee ale teatrelor româneşti la Chisinău, dar niciodată de o asemenea anvergură”, a mai spus Caramitru.
Proiectul, care a provocat într-adevăr critica de specialitate, mass-media, a fost pus la cale de Ion Caramitru şi directorul Naţionalului din Chişinău Petru Hadârcă, cel care declara la conferinţă, cumva cu timiditate: “Pentru trupa noastră a fost un examen pe care l-am trecut, parcă, cu brio”. Academicianul Valeriu Matei, director al ICR Chişinău, prezent la conferinţă, menţiona cu mai multă fermitate că succesul trupei Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” la Bucureşti “a fost deplin”, felicitând, în aceeaşi măsură, conducerea instituţiei, regizorii spectacolelor prezentate şi desigur actorii.
Turneul la Chişinău a fost susţinut de Institutul Cultural Român. Preşedintele acestuia, Lilian Zamfiroiu, prezent la conferinţa de presă, afirma că acest turneu este un mare proiect, iar atunci când te afli “în fruntea unei instituţii care are ca obiect de activitate susţinerea unor astfel de proiecte importante”, nu poţi refuza propunerea, venită, în cazul de faţă, din partea lui Ion Caramitru. În opinia lui Lilian Zamfiroiu, acesta este un proiect “ce răspunde pe deplin unuia dintre obiectivele importante pe care le are Institutul Cultural Român - acela de a crea un spaţiu cultural unic românesc, atât de-a dreapta, cât şi de-a stânga Prutului”. Preşedintele ICR a promis susţinerea unor asemenea proiecte şi pe viitor.
