Prima vizită a unui președinte american într-o țară comunistă a fost în România, momentul stârnind un interes enorm. 2-3 august 1969 , Richard Nixon, Președintele Statelor Unite, s-a aflat la București, documentele diplomatice ale acelui eveniment, publicate în volumul 5 al monumentalei lucrări ,,Trei decenii de relații romano –americane (1955-1985)” oferind posibilitatea evaluării exacte a pozițiilor care au fost ținute mai multe decenii sub sigiliul ,,strict secret”. Pe lângă caracterul politic al întâlnirilor Ceaușescu-Nixon din acele zile, liderul român a urmărit obiective pragmatice, legate de planurile ambițioase de dezvoltare economică lansate sau aflate în pregătire. Extragem din Nota întocmită în iulie 1969 de Ministerul Afacerilor Externe referitoare la schița tematică a convorbirilor cu președintele SUA, câteva din propunerile de teme economice care să fie abordate. ,,Înlăturarea discriminărilor tarifare față de mărfurile românești exportate în SUA; acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România; facilitarea de credite pentru importurile românești și chiar pentru exporturile noastre pe piața americană; facilitarea obținerii de licențe și tehnologii, încurajarea schimburilor de specialiști, studenți și oameni de știință;sprijin pentru intrarea României în GATT și sondarea părții americane pentru relații de colaborare ale RSR cu FMI, BIRD și OCDE”. În detaliu aflăm interesul părții române pentru importul de utilaje pentru laminarea tablei electrotehnice, instalația de apă grea, instalații pentru industria aluminiului și petrochimie, fabricarea cauciucului, know-how și asistență tehnică pentru irigarea a 270 000 hectare. Valoarea obiectivelor menționate în ,,Notă” este evaluată la 200-300 milioane dolari. Toate aceste probleme au fost abordate în convorbirile Nixon-Ceaușescu, la care au participat și Ion Gheorghe Maurer și Henry Kissinger. O ,,Notă” scrisă de mână (exemplar unic) sintetizează problemele ridicate de Nicolae Ceaușescu în convorbirile cu Richard Nixon și Henry Kissinger (la masă,în mașină, la reședință etc) și răspunsurile americanilor. România a obținut promisiunea de sprijin pentru aderarea la GATT; Kissinger urma să contacteze cu toată discreția FMI și BIRD - ,,în primul rând pe R.Mc Namara”( șeful Băncii Mondiale) pentru facilitarea obținerii de credite. Nixon a spus că trebuie găsite căi pentru obținerea creditării de la Eximbank urmând ca ,,organele americane să primească indicații corespunzătoare”. Nixon s-a declarat ,,entuziasmat” de colaborarea în domeniul irigațiilor, precizează documentul citat.
Acum, după o jumătate de secol de la momentul de mare deschidere din relațiile româno-americane, ar fi foarte interesant să aflăm nota de probleme pe care o va susție președintele Iohannis în convorbirile de la Casa Albă cu Donald Trump. Evident , poziția de partener strategic dă altă anvergură solicitărilor României.