x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Cum ies la pensie chestorii de poliţie

Cum ies la pensie chestorii de poliţie

de Razvan Belciuganu    |    05 Mai 2010   •   00:00

Odată dobândit cel mai înalt grad pentru un ofiţer de poliţie, cel de chestor, viaţa celui onorat cu stelele de pe umăr devine tot mai strâmtă. Profesionalismul unui poliţist nu este decât rar criteriul avansării, pentru că înfiletarea în sistemul dosarelor de partid reprezintă criteriul competenţei manageriale la "Interne" în această epocă.

Gradul de chestor este, teoretic, o consecinţă a unei cariere croite cu greu în curse contracronometru pentru prinderea vreunui criminal, anihilarea unei grupări de hoţi sau a unei reţele de crimă organizată. Experienţa acumulată în zeci de ani şi buna credinţă a poliţis-tului vizat este normal să fie răsplătită şi cu propunerea de avansare. Dar condiţionările politice elimină cu nonşalanţă orice şansă pentru ofiţeri care vor doar să îşi facă meseria.

Astfel, este posibil ca în funcţiile-cheie ale Poliţiei şi Internelor să apară chestori din foşti lucrători de resurse umane, sau de la logistică, sau de la circulaţie, sau teoreticieni nu foarte stăpâni pe cunoştinţele lor, iar zelul lor de a-şi sluji stăpânii politici care le dau, aşadar, şansa vieţii este nemăsurat. Nu contează deloc faptul că se erodează cu fiecare schimbare de ministru rezerva de resurse umane a aparatului poliţienesc, fiindcă profesioniştilor li se solicită de la obraz trecerea în rezervă din cauză că "nu eşti de-al nostru". Judeţele de provenienţă ale politicienilor de la vârful ministerului devin pepiniere de cadre, care se răspândesc în toate ungherele Internelor şi care, prin prezenţa lor, destructurează şi nuclee unde este nevoie de măsură, echilibru, continuitate, cazuri rezolvate şi ştiinţă.

Din 2004 şi până în prezent, din statisticile Ministerului Administraţiei şi Internelor ies în evidenţă trecerile masive în rezervă ale chestorilor de poliţie tocmai în momentele de mare zbucium politic, marcat de schimbările de miniştri. În anul 2005, după guvernarea Năstase, s-au pensionat anticipat 24 de chestori. Un val puternic a fost resimţit şi în anul 2009, când s-au înregistrat 11 pensionări anticipate.

De altfel, la nivelul tuturor gradelor profesionale, la pensionările anticipate media de vârstă este de aproximativ 49 de ani, iar în cazul clasărilor medicale vârsta medie este de 45 de ani. Conform Statutului poliţistului, limita de vârstă pentru rămânerea în sistem este de 60 de ani pentru chestori, 57 de ani pentru gradul de comisar-şef şi 55 de ani pentru agenţii şi ofiţerii de poliţie.

Putem trage uşor concluzia că toţi cei pensionaţi anticipat mai aveau multe de spus profesional până la pensie. Statul îşi permite să plătească nişte pensionari tineri, care intră în avocatură, în zona de consultanţă pentru mediul de afaceri, la societăţile de pază, iar expertiza şi cunoştinţele lor pot crea şi breşe greu de astupat de colegii rămaşi în minister. Este, cu siguranţă, nevoie şi de ruperea de politicieni bine intenţionaţi a unor cutume instituţionale şi anihilarea unor metehne, dar niciodată lucrurile nu trebuie judecate la grămadă.

×
Subiecte în articol: editorial