Eminescu, duhovnicul Limbii Române

Mormântul lui Eminescu e o mare de flori. Nu se vede nici lespedea de piatră, nici măcar o palmă de pământ, totul e o mantie de flori care acoperă somnul Geniului Românesc. Flori proaspete, depuse în acea zi. O zi obişnu-ită a săptămânii. Oameni de toate vârstele vin în tăcere cu buchete în mână şi pun flori peste odihna Spiritului Total al Neamului Nostru. O băncuţă străjuieşte mormântul, românii vizitatori se aşază 3-4 minute şi îl privesc pe Conu Mihai de sub petale. Nevoia românu-lui de a-i fi aproape Poetului. O pereche de tineri foarte moderni, cu tunsori şi tricouri la modă, stau şi ei pe banca de recunoştinţă faţă de Eminescu, se ţin în aceste clipe de mână. După ei, soseşte o doamnă cu fiul şi nora, tac şi se regăsesc pe sine ca la o împărtăşanie. Doi pensionari se înghesuie cu nepoţeii pe băncuţa cimitirului Bellu, îi sfinţeşte duhul lui Eminescu să treacă prin timp ca generaţii diferite. Îi vine rândul pe bancă unei doamne elegante, depune un buchet de flori albastre peste puzderia de flori. O laud pentru inspiraţia de a aduce flori ca cerul, îi spun că poezia „Floare albastră” i-a fost dedicată Veronicăi Micle. Doamna este o româncă plecată de ani mulţi în Belgia, o trage dorul de-acasă vara şi spune: „Îmi îmbogăţesc sufletul venind la Eminescu, îi mulţumesc!”. Panglici tricolore pe cruce, pe bordura mormântului, pe trunchiul copacului ce-l străjuiește pe Conu Mihai. Sufletul Poetului este mereu îmbrăcat, îmbrățișat, mângâiat de florile aduse de români. em ţi de borul de str etern al lui minescu L- u izmui trăito ii în v es are, a t as sf ri să nă ăle scă toate intr gile pe te soarta Po tului. Am av t în mână c pie a rapo tului de autops e. Ni i vorb ca Emine cu să fi su erit d sifil s Au vărsat cu nemiluit mer ur în tr pul chin it a Poetul i, fără ro t. Când a fo t transfer t din an toriul de pe s ra a Plantel r la un sp tal e ţesc şi nu i s- ma dat niciu m di ament, Conu Miha s a ntors u minte n um r tă i a tra us din sanscrită, imba grea vr murilo f arte v chi. Dera ja e Emines u p in editor alele ziln c din Timpu , în c re ple a pentru nirea Tr nsil aniei cu Ţara A ener at i că-l lă eau emeil dorit de al ii cu ranguri în lte. m umblă ri coş are ima inea cu Emines u us în că aşa de orţă şi tra sport t ur ând cu căruţă u oviltir rin Bu ureşti S ecial şt i au descop rit în nu e a „Săr an l Dionis că minescu an icipase teo ia relativită ii a lui instein. eronica Mi le, Cara iale şi Cre ngă nu l-au trădat. e oni a s-a sin cis după câteva luni de l m artea l i mine cu, Cre ngă a mu it e inimă rea, Caragi - le i- l at lume în cap. Mini terul S n - tăţi r coman ă au orităţilor loca e să ia ma ur de